La Luxemburg s-au sărbătorit 50 de ani de la înființarea Adunării Parlamentare a Francofoniei

În acest an s-au împlinit 50 de ani de când a fost înființată Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), care inițial a fost denumită de Asociația internațională a parlamentarilor de limbă franceză (AIPLF).

Principalele obiective ale APF sunt : – reprezentarea, în faţa autorităţilor executive francofone, a intereselor şi aspiraţiilor popoarelor francofone; – promovarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului, mai ales în cadrul comunităţii francofone; – sesizarea tuturor problemelor de interes, în special a problemelor de actualitate ale politicii internaţionale şi transmiterea unor avize în acest sens structurilor francofoniei; – favorizarea cooperării şi întărirea solidarităţii în cadrul comunităţii francofone, cu respectarea dreptului la dezvoltare; – promovarea rolului diplomaţiei parlamentare; – contribuţia la dezvoltarea şi cunoaşterea reciprocă a culturilor şi civilizaţiilor popoarelor care se exprimă în mod curent în limba franceză, fără a aparţine culturii sau civilizaţiei franceze.

Anul acesta lucrările celei de-a 43- a sesiuni a APF s-au ținut la Luxemburg, cu tema “Societățile francofone în lumea anului 2050; o generație a dezvoltării umane durabile”. Unul dintre punctele foarte dezbătute în această sesiune a fost unirea Rmâniei cu Republica Moldova despre care deputatul Constantin Codreanu a spus:

“România și Republica Moldova sunt părți ale aceluiași întreg, având în comun aceeași istorie, limbă, cultură, spiritualitate, precum și tradiționala apartenență la spațiul francofon. Ele au fost separate artificial în 1940, de către Germania hitleristă și Rusia stalinistă. Au urmat, sub ocupație sovietică, decenii de genocid etnic și cultural, ca în 1991 Republica Moldova să-și afirme apartenența la spațiul istoric, etnic și cultural românesc și să-și proclame independența față de Moscova. Acum, cele două state ale noastre – și o spun cu deplină justificare, întrucât dețin atât cetățenia României, cât și pe cea a Republicii Moldova – sunt în plin proces de reintegrare. România a devenit primul partener comercial al Chișinăului atât la capitolul importuri, cât și exporturi. Fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova și-a restabilit cetățenia română, iar alți o treime din locuitori au depus cereri în acest sens. Bucureștiul este prezent în Republica Moldova nu doar prin cei aproape 1 milion de cetățeni ai săi reintegrați în naționalitatea română, ci și prin proiecte de finanțare strategică: peste 900 de grădinițe din Basarabia au fost renovate, modernizate și dotate cu bani de la București. Proiecte strategice de reintegrare sunt și cele de interconexiune energetică, atât privind gazoductul Iași-Chișinău, cât și rețelele electrice de tensiune înaltă care vor asigura emanciparea energetică rapidă și completă a românilor basarabeni de sursele energetice rusești folosite astăzi drept pârghii de influență și control geopolitic. Într-o epocă nouă, a drepturilor și libertăților omului, și într-o Europă a proceselor de integrare aprofundată, Basarabia și România nu pot constitui o excepție de la regulă. Ele sunt condamnate să-și refacă unitatea distrusă în 1940 de cârdășia dintre fascism și comunism. După integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, următorul nostru proiect de țară este integrarea Republicii Moldova. Pe scurt, e vorba despre ReUnirea celor două state românești ale noastre”

La actuala sesiune a APF participat peste 600 de parlamentari francofoni din întreaga lume și peste 20 de președinți de Parlamente naționale din statele care au aderat la Francofonie.

Lucian Ionescu

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *