Președintele PPMT, Zsolt Szilagyi: „România ar fi mai săracă dacă noi nu am exista în Transilvania”

 

Foto: agerpres.ro

În urmă cu câteva zile a avut loc, la Sala Mare a Primăriei Oradea, o conferință maghiaro-română, organizată de Consliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), în colaborare cu Partidul Popular  Maghiar din Transilvania (PPMT), având ca teme principale ”Pregătirile centenare, șansă sau pericol în relațiile româno-maghiare?”, precum și ”Limba maghiară în sfera de afaceri, sau cum decidem noi?”

Prezent la lucrările conferinței, președintele PPMT, Zsolt Szilagyi, a avut amabilitatea să răspundă pentru Transparent News la câteva întrebări referitoare ca apropiatul Centenar al Marii Uniri de la 1918, precum și la situația tensionată din provincia spaniolă, Catalonia.

 

Cum vedeți anul 2018, din punct de vedere al unui maghiar și lider în comunitate?

  • Noi sperăm a fi o șansă ca să clarificăm trecutul și să stabilim proiecte noi pentru viitor. Într-adevăr, există temerea în rândul comunității maghiare că acel discurs anti-maghiar și anti-minoritar se va accentua. Noi sperăm ca liderii României și liderii partidelor să nu ducă concepția Centenarului în această direcție, iar dacă, în acești 100 de ani, românii și maghiarii au avut multe lucruri ce nu i-au unit în istorie, și chiar dacă suntem conștienți de faptul că istoria pentru fiecare comunitate are dreptatea și nedreptățile ei, trebuie să fim conștienți de faptul că, și după Centenar, noi trebuie să trăim împreună. Cred că Centenarul ar trebui să arate și direcția în care ar trebui să se dezvolte România. Florian Boncea, anul trecut pe vestul.ro, scria de 1 Decembrie, că Iuliu Maniu e mai actual ca niciodată, fiindcă deseori transilvănenii simt că Bucureștiul ca centru de putere… noi iubim bucureștenii, dar nu putem să nu menționăm faptul că noi, ardelenii, transilvănenii, ne simțim defavorizați de greșeli. Este o rușine pentru noi toți că autostrada din Nordul Transilvaniei încă nu s-a construit. Și pierdem toti prin acest lucru. Deci, eu am spus puțin ironic, că dacă Bucureștiul în ultimii 100 de ani a construit doar 100 de km de autostradă în Transilvania, atunci sperăm ca în următorii 100 de ani, mult mai mult se va construi. Însă, noi, maghiarii din Transilvania, noi respectăm sentimentele României, sentimentele românilor, și suntem conștienți de faptul că ziua națională înseamnă pentru ei mărirea teritoriului statului. Cerem tot așa, respect și empatie, fiindcă pentru noi, acest moment istoric a însemnat pe acea vreme că statul maghiar de atunci, a devenit mai puțin cu acest teritoriu (de fapt, în aceeași perioadă, din Ungaria s-au desprins, pe lângă teritoriul Transilvaniei și cele locuite majoritar de slovaci, sârbi, croați, sloveni și chiar o parte a revenit Austriei – n.a.). Noi, pe de altă parte, am devenit minoritari. Noi avem convingerea că, prin mai multă empatie și mai multă înțelegere, comunitățile noastre ajung mai aproape una de cealaltă și așa cred că se poate ajunge la respect reciproc. Încă o dată vă spun, noi vrem să trăim în pace și bună înțelegere și vecinătate, ca buni vecini, cu românii care trăiesc alături de noi. Respectul pe care-l dăm, vrem să beneficiem și noi de acesta.

Ce raportare va avea organizația dvs. la evenimentele aniversare ale anului viitor?

  • Vom lua o decizie în acest sens, dar vă spun – cum un român din Bucovina de Nord nu este invitat să iasă și să sărbătorească pactul Molotov-Ribbentrop, pe 22 august, tot așa, prin analogie… noi respectăm ziua națională, respectăm bucuria românilor, însă nu putem să ieșim cu aceeași bucurie pe stradă.

Aveti in vedere realizarea unei strategii prin care mesajul dvs să ajungă  la publicul român?

  • Noi credem în forța dialogului. În seara asta îmi pare foarte bine că au venit și istorici români și lideri ai românilor din Oradea, fiindcă asta arată că, în ciuda faptului că noi trăim de 100 de ani în aceeași țară, nu ne cunoaștem suficient. Deci, eu cred că există suprafețe comune în care noi putem dialoga și putem să ne cunoaștem reciproc și putem să fim înțeleși. Noi nu vrem să jignim pe nimeni, nu vrem să luăm bucuria nimănui, nu vrem să atentăm sau să alterăm vreo festivitate, însă, vrem ca și noi să fim respectați.

Ce proiecte aveți pentru 2020 și dacă vor exista evenimente comune româno-maghiare, care să includă și publicul român, pe care dvs. le aveți în vedere?

  • Suntem în faza proiecției. Nu pot spune că avem obiective sau un itinerariu stabilit deja.

Ce impact credeți că vor avea momentele 2018 și 2020 asupra relațiilor dintre România și Ungaria?

  • Eu cred că provocările actuale europene sunt mult mai puternice decât interpretările istorice. Noi suntem interesați să trăim într-o Românie puternică, cu un vecin puternic care se numește Ungaria. Eu salut declarația de săptămâna trecută a primului ministru Viktor Orban, care spunea că noi, maghiarii, să nu ne imaginăm că putem să fim puternici fără vecinii noștri. Și noi sau regiunea noastră poate să fie puternică numai dacă putem conlucra român cu maghiar și să nu fim invidioși unul pe celălalt, să nu ne subminăm așa cum au fost reflexele pe vremuri, dimpotrivă, să reușim să conlucram. Eu cred în această idee.

Vor exista momente cu ecouri internaționale? Vor exista momente organizate în comun de maghiarii din România cu cei din țara-mamă?

  • Fără doar și poate. Da. Deci, pe de-o parte relațiile româno-maghiare… există relații oficiale între cele două guverne, pe de altă parte există relația între comunitatea maghiară și liderii lor cu Bucureștiul. Deci, nu vorbim de noțiunea strict juridică internațională, care se dezvoltă între guverne. Noi suntem cumva un capăt al triunghiului, dar chiar dacă din punct de vedere juridic nu suntem, dar un capăt al triunghiului suntem fiindcă noi avem un dialog și o conlucrare și cu Budapesta și cu Bucureștiul. Nu spunem că suntem imparțiali pentru că din punct de vedere juridic și economic suntem integrați în România. Pe de altă parte, cultural, și asta e realitatea… și sentimental suntem legați de cultura maghiară. Ăsta e adevărul. Așa și românii din Bucovina sunt integrați în cultura României și nu în cultura Kievului sau a Moscovei. Deci, dacă noi, cu bună credință, luăm act de faptul că granițele țărilor și granițele națiunilor nu coincid în regiunea noastră, această realitate poate fi o sursă de progres și nu un pericol, atunci ajungem cu un pas în față. Eu zic, cu ocazia Centenarului că existența maghiarilor, germanilor, slovacilor și altor etnii în Transilvania, îmbogățește Transilvania și România. Deci, acea viziune ca să ai un stat mono-etnic pur din punct de vedere lingvistic și religios este a trecutului. O țară modernă reușește să integreze această diversitate și nu să o elimine. România ar fi mai săracă dacă noi nu am exista în Transilvania. Menținerea comunității, culturilor băștinașe care sunt aici, și nu vorbesc numai de cea maghiară, ține de politicile de stat sau politicile regionale.

Cum apreciați situația din provincia spaniolă Catalonia, mai ales după declanșarea referendumului?

  • Din păcate, s-a ajuns până aici, fiindcă acum 10 ani s-a negociat o mărire a autonomiei. Noi, pe vremea aceea am invitat lideri din Catalonia. Am avut mai mulți lideri care au explicat situația, că ei de fapt au renegociat statutul Cataloniei și acest statut a fost susținut nu numai de catalani, ci și de guvernul socialist al lui Zapatero, însă Partidul Popular Spaniol, ajutat de Curtea Constituțională, a tăiat tot statutul. Faptul că s-a ajuns până aici, cred că a fost cu participarea atât a Cataloniei, cât și a Madridului. Fără doar și poate, apariția violenței a dus relațiile catalano-spaniole într-o direcție proastă. Eu cred că, indiferent în orice direcție se va îndrepta situația, violența nu va slăbi. Efectul violenței produce instabilitate. Eu cred că Madridul a greșit nițel prin excesul acela polițienesc. În momentul acela s-a greșit, iar ei au realizat asta ulterior și Slavă Domnului că nu au escaladat aceste violențe. În momentul în care nu mai poți să dialoghezi și intră violența pe stradă, atunci încep problemele.

Cu fostul premier catalan, ce credeți că se va întâmpla?

  • Dreptul belgian este diferit de dreptul spaniol. Dacă pe 21 decembrie, când vor fi alegerile, Puigdemont va fi reales, iarăși lucrurile se vor complica. Cred că încercarea de a rezolva problema prin arestarea liderilor, nu duce spre o direcție bună.

Atunci, care credeți că va fi viitorul autonomiei în Catalonia?

  • Eu cred că se va reveni la autonomie și, după câțiva ani, se va renegocia statutul și se va ajunge până la urmă la un compromis.

Trebuie precizat, că PPMT militează, în programul său, pentru federalizarea României (cu accent deosebit pe federalizarea Transilvaniei) și acordarea autonomiei teritoriale pentru zonele „Ținutul Secuiesc” și „Partium”. În cadrul interviului nu s-a abordat  tema autostrăzilor din zona Covasna-Harghita-Mureș, unde reprezentanții clasei politice maghiare (UDMR, Partidul Civic Maghiar și, de câțiva ani, PPMT) dețin puterea, de facto, încă din anul 1990. În zona menționată, nu s-au construit nici autostrăzi și nici alte obiective majore – aeroporturi, căi ferate etc.. De asemenea, nivelul de trai al locuitorilor nu se ridică la nivelul mediei din România, deși etnicii maghiari din respectiva zonă sunt cunoscuți pentru hărnicia și spiritul lor antreprenorial. Pentru toate acestea, clasa politică maghiară acuză conducerea României, afirmând că zona ar fi deliberat subfinanțată. UDMR s-a aflat la guvernarea României, sub diverse forme, din 1996, chiar în prezent având un protocol de colaborare cu colaiția de guvernare.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *