Smaranda Brăescu – „Regina Aerului” -, prima femeie parașutist din România, comemorată recent

Foto: Adevarul.ro

Foarte puțini oameni știu cine a fost cu adevărat Smaranda Brăescu și cu atât mai mult ce a făcut aceasta pentru prestigiul României.

Născută în familia răzeșului Brăescu din satul Hănțești, comuna Buciumeni, din actualul județ Galați (fost județul Tecuci), Smaranda a venit pe lume odată cu fratele geamăn Paul Panait în 21 mai 1897, într-o familie care va avea 5 fete și 4 băieți.

În perioada 1904-1909 urmează școala primară din Vizurești, un sat vecin, în Hănțești nefiind școală. Din 1911 pleacă la Bârlad unde, până în 1913, urmează cursurile școlii secundare de fete.

La vârsta de 15 ani, are primul „contact” cu aviația, când a fost martoră la unul dintre primele raiduri aeriene ale unui aviator militar român: locotenentul Gheorghe Negrescu.

Deși a absolvit, în 1928, cursurile Academiei Belle Arte din București, secția Artă decorativă și Ceramică, tânăra gălățeancă și-a urmat hobby-ul care încoțise în sufletul ei încă din adolescență.

La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.

La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică- clasa Crucea de Aur.

A fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).

Deşi în acele vremuri aparatele de zbor le erau interzise femeilor, în 1932, în urma saltului de la 7.233 de metri, Smaranda Brăescu a bătut recordul deţinut de un american.
A fost un salt periculos, una dintre paraşute deschizându-se foarte târziu. Aterizarea a fost însă un succes, iar presa de peste ocean era fascinată de curajoasa româncă.

Fiind printre primele femei parașutist din lume, Smaranda a fost numită de presa internaţională „Regina Aerului”, mai ales că doborâse recordul mondial la săritura cu parașuta.

În paralel cu parașutismul, românca a bătut luni de zile la ușile oficialilor din aviația militară pentru a obține brevet și de aviatoare. Pentru a se pregăti mai bine și în domeniul aviației a urmat cursuri de pilotaj în Statele Unite ale Americii. Ambițioasă, Smaranda a reușit o mare performanță și în acest domeniu. În 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 km, între Roma și Tripoli.

În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra ”Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit, iar pentru activitatea ei, Smaranda a fost decorată de  Regele Carol al II-lea cu a doua baretă la „Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică”, Regele fiind preşedintele de onoare al Aeroclubului Regal.

În 1935 a reușit să-și cumpere un avion ușor, pe care l-a botezat ”Aurel Vlaicu” și la bordul căruia a făcut adevărate acte de curaj în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru întreaga sa activitate de pe front, Smaranda Brăescu a fost decorată şi a primit Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a.

După război, indignată de situația din țară activează în Mișcarea Națională de Rezistență [MNR], organizația „HAI”, împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul Mihai Țanțu și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist). În acea perioadă a fost semnatara unui  memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control. Din nefericire, documentul a ajuns în posesia delegaţiei sovietice, iar gălăţeanca şi ceilalţi semnatari au fost supuşi opresiunii comuniste.

A fost condamnată de comuniști la 2 ani de închisoare în contumacie, nefiind găsită în procesul ”Sumanele Negre”.

Pentru a scăpa, a fost nevoită să se ascundă, să-şi schimbe numele şi să pribegească în straie de măicuţă greco-catolică.

Ascunsă de oameni de suflet – prof. univ. Ion I. Gheorghiu, din Iași, și preotul Matei Dumitru – nu a mai fost găsită niciodată.

Se pare că Smaranda Brăescu a murit la 2 februarie 1948, la Cluj-Napoca, și îşi doarme somnul de veci în Cimitirul Central al municipiului, fără a avea o cruce și un monument funerar pe măsura personalității sale.

În data de 2 februarie 2018, la mormântul Smarandei Brăescu a fost organizată o comemorare, constând într-o slujbă oficiată de un preot ortodox, un salut prezentat de ofițeri ai Diviziei IV Infanterie Gemina, care au luat parte la eveniment, precum și din cuvântări ale unor organizatori și notabilități locale. Au reținut atenția: căpitanul comandor de aviaţie în rezervă Laurenţiu Buzenchi (președintele filialei clujene a Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii – ARPIA, co-organizatoare, alături de reprezentanții aerodromului local, a evenimentului) și viceprimarul Cluj-Napocăi, Dan Tarcea. Căpitanul comandor de aviaţie în rezervă Laurenţiu Buzenchi a evidențiat eforturile ce se fac de către entitatea pe care o conduce, pentru a păstra și cinsti memoria acestei personalităţi a României şi a lumii, cu ocazia Centenarului Marii Uniri a Românilor.

Viceprimarul Dan Tarcea, care a depus, alături de alte persoane, și o coroană de flori în memoria eroinei aripilor românești, a evocat importanța exprimării – prin organizarea celebrării – recunoștinței din partea militarilor și a reprezentanților români, pentru faptele pe care Smaranda Brăescu le-a legat de istoria poporului nostru.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *