Avem mere autohtone dar importăm ”Mere de Voinești” din Polonia

Foto: youtube.com

La conferinţa de prezentare a unui nou Raport asupra inflaţiei, prezentat vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut o analiză pe această temă arătând că situația din acest punct de vedere nu este deloc îmbucurătoare. Potrivit BNR, a fost majorată prognoza de inflaţie, de la 3,9% la 5% pentru trimestrele I şi II 2018 şi de la 3,2% la 3,5% pentru sfârşitul anului.

“Ce m-a frapat pe mine aşa, am discutat cu colegii, este ca importăm foarte multe mere. Avem vreo 14% din totalul suprafeţelor cultivate cu meri, să spunem, din Uniunea Europeană, dar numai 3% din producţie. Bineînţeles că aici e vorba şi de îmbătrânirea livezilor. Ele trebuie înnoite. Dar faptul că dacă te uiţi la acest import în creştere de fructe, şi cu preţuri mai mari, nu sunt numai citrice, sunt produse care ar putea fi produse foarte bine de către România. De asemenea, la legume”, a spus Isărescu, la conferinţa de prezentare a unui nou Raport asupra inflaţiei, referitor la adâncirea deficitului comercial al României.

Într-adevăr, exemplele date de Mugur Isărescu vin să atragă din nou atenția că România deși are potențial, încă, balanța import-export în aproape toate domeniile este mult înclinată spre a clasifica țara noastră mai degrabă punct de comercializare a produselor aduse din afară, decât ca țară producătoare.

Guvernatorul a arătat că importurile de fructe şi legume – produse cu tradiţie pe plan local, precum mere, struguri, tomate, cartofi reprezintă o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare.

Deși avem suprafețe mari destinate cultivării de mere, adică, cu cele 55 mii de hectare România ocupând locul doi în Europa, după Polonia, totuși, la producția de mere țara noastră abia ocupă locul șapte.

Și asta pentru că producătorii autohtoni își găsesc cu greu loc în marile rețele comerciale, care se aprovizionează în primul rând din Polonia și Ungaria.

Și totuși, ca un paradox, românii spun că preferă merele autohtone, de foarte multe ori  comercianții chiar încearcă să profite din plin, într-un mod necinstit păcălind cumpărătorii prin aplicarea etichetei ”Mere de Voinești” pe produse din import.

Într-un an importăm mere în valoare de aproape 40 de milioane de euro, arată cele mai recente date, bani care pot fi folosiți de exemplu, la întinerirea livezilor.

“Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate culturile, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în
general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se spune în Raport.

În primele 9 luni din 2017, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut era de circa 422,27 de milioane de euro.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *