Camera Deputaților a respins pentru a treia oară proiectul de autonomie propus de UDMR

Foto: youtube

În acest an, în luna martie, în Ungaria au loc alegeri parlamentare. Fidesz, partidul condus de Viktor Orban, care are o influență majoră asupra agendei UDMR, mizează pe atragerea cât mai multor voturi de la maghiarii din România care au dublă cetățenie. O radicalizare a cetățenilor maghiari din România, prin tensionarea relațiilor cu majoritatea română, poate fi decisivă pentru mobilizarea acestora la vot.

Esența fiind menționată, putem spune că, marți, Comisia pentru administraţie a Camerei Deputaţilor a respins, cu 21 de voturi ‘pentru’ şi două ‘împotrivă’, proiectul de lege privind statutul de autonomie al ţinutului secuiesc.

Proiectul de lege aparținând deputatului Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy privind autonomia teritorială a zonei ce cuprinde județele Covasna, Harghita și Mureș, și pe care inițiatorul o numește ținut secuiesc, a primit un raport de respingere la comisia de administrație din Camera Deputaților, singurii membrii care au votat pentru proiect fiind doi deputați UDMR. Actual parlamentar, Kulcsar Terza Jozsef a fost preşedintele organizaţiei Trei Scaune (denumirea românească actuală a zonei – Covasna – fiind înlocuită cu cea anterioară – Trei Scaune – n.r.) a Partidului Civic Maghiar (PCM), care şi-a obţinut mandatul de deputat pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România. Este cunoscut mai ales prin pozițiile sale radical-autonomiste. Liderul PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, chiar a declarat în urmă cu ceva timp că ”va veni o zi în care maghiarii din România vor dori mai mult decât autonomie”.

Politicianul a înaintat Parlamentului, Statutul de Autonomie a ținutului secuiesc, în forma în care a fost elaborat şi adoptat de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), entitate care nu funcționează oficial în statul român, nefiind înregistrată în vreun fel, dar care este sprijinită de Ungaria.

“Sunt membru al CNS şi consider că proiectul trebuia depus. Când am solicita respectarea promisiunilor de la Alba Iulia, dacă nu acum, înaintea anului centenar?”, a declarat Kulcsar Terza Jozsef la depunerea proiectului.
Inițiatorul a depus și o anexă la proiectul de lege, care cuprinde orașele și comunele ținutului secuiesc, totalizând 149 de autorități locale.

”Din acest număr, 63 autorități locale până în prezent au adoptat prin hotărâre locală o petiție către Parlamentul și Guvernul României, prin care își exprimă solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative “care să fie denumită ținutul secuiesc, și care să cuprindă toate localitățile din anexa la prezentul memorandum, și această regiune să primească un statul autonom, pe bază unei legi organice, ce va fi înaintat Parlamentului României”, se arată în document.

În proiect se stipulează că ținutul secuiesc va fi împărţit în Scaune, care sunt teritorii tradiţionale secuieşti, şi va avea un preşedinte ales prin alegeri libere, prin vot secret şi direct, pentru o perioadă de patru ani”.

Cu alte cuvinte, inițiativa propune organizarea adminstrativă pe scaune, un președinte, parlament și guvern propriu, iar limba maghiară să fie recunoscută ca limbă oficială pe lângă limba română.

Conform propunerii, ținutul secuiesc ar trebui să devină o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul Statut al regiunii sau de dreptul internaţional. “Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii”, mai prevede proiectul de act normativ.

Proiectul este sprijinit de cele trei partide maghiare, UDMR, PCM și PPMT, care au semnat în luna ianuarie 2018, la Cluj-Napoca, o declarație comună prin care cer autonomie teritorială, locală și culturală.

“Regiunea autonoma ținutul Secuiesc” ar urma să aibă un fel de Parlament, Guvern și președinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma să joace rolul Parlamentului, cu 77 de membri aleși, iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma să joace rolul județelor, și ele cu instituții proprii: Consilul Scăunal, Comisia Scăunală, președintele Scaunului.

Președintele ținutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmând să fie ales de cetățenii regiunii pe o perioadă de patru ani și poate avea două mandate. Președintele dispune de imunitatea acordată demnitarilor.
Regiunea ar urma sa aibă poliție proprie, care “trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește”.

Impozitele și taxele ar urma să fie stabilite prin “decizii ale autorităților de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componentă a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor și taxelor.

UDMR, PCM și PPMT au ales pentru semnarea controversatei rezoluții comune anul 2018, în care România celebrează o sută de ani de la Marea Unire.

Trebuie specificat că UDMR a trimis de două ori până acum Parlamentului României un astfel de proiect de autonomie și de fiecare dată acesta a fost respins pe motive de neconstituționalitate.

UDMR a cerut, în 2015, și ajutorul Comisiei de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLR) al Consiliului Europei de la Strasbourg, dar aceasta a respins proiectul, motivând că nu este de competența acestui organism să intervină în soluționarea unei astfel de cereri.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar după votul din plen, proiectul va merge la Senat. Senatul este Camera decizională, în cazul acestui proiect de lege care urmează să intre în dezbaterea deputaților.

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *