Ministerul Agriculturii vrea să reînființeze stațiunile pentru creșterea viermilor de mătase

Foto: bihon.ro

Mătasea naturală este unul dintre produsele de lux din ce în ce mai căutat pe piața internațională. Până în 1989, România era printre marii producători de gogoși de mătase, și ocupa locul 6 în lume. Putem spune că mătasea naturală era chiar o mândrie națională.

De atunci, crescătoriile au dispărut una câte una, iar filaturile au avut aceeași soartă, utilajele, deși funționale au fost duse la fier vechi. În prezent, de gloria de altădată mai amintește doar o clădire aflată în paragină, fără curent și apă potabilă, situată în nordul Capitalei, unde cândva funcționa centrul de cercetare Sericarom.

Aici se creșteau 85 de rase de viermi de mătase. Sericarom, este încă o societate pe acțiuni, deținută de stat, unde cei cinci salariați care au mai rămas din câteva sute câți lucrau aici în urmă cu 30 de ani, fac mai mult ”muncă patriotică” pentru că statul român a considerat că nu este necesar să mai finanțeze o asemenea activitate. Culmea este că nu a lăsat Sericarom-ul nici să funcționeze ca o societate comercială, preferând cu cinism să contribuie la moartea unei industrii profitabile de multe zeci de milioane de euro anual.

Sericarom, fiind situată în nordul Bucureștiului, unde prețul pe metru pătrat este cotat la peste 1.000 de euro, fiind în mare parte ocupată cu plantații de diferite soiuri de dud, necesari pentru hrana viermilor de mătase, a intrat în atenția hulpavilor ”oameni de bine” răsăriți după 1989. Bineînțeles, prețurile de cumpărare au fost mult subevaluate. Primul cumpărător a fost ginerele fostului director Dumitru Dogaru, care a cumpărat pentru 10.000 euro un laborator de patologie de 136 m² şi 3380 m² de teren, plus alţi 335 m² de drumuri şi alei de acces.

Au urmat apoi, trei angajate care au ”mirosit” cum s-a făcut licitația pentru ginerele directorului și au cumărat pentru 1.900 de dolari o hală de 272 m² şi 912 m² de teren. ”Tortul” scos la prăduit a atras, desigur, atenția și altora interesați de chilipiruri.

Vărul primar al actualei europarlamentar, fost senator PNL Norica Nicolai (pe atunci secretar de stat la Ministerul Muncii), Clinci Marin, a luat 11.902 m² împreună cu 1180 m² de drumuri şi alei de acces, pentru 27.000 dolari. Clinci Marin este cunoscut ca fiind o ”rotiță” importantă din marele angrenaj al PSD.

Incendiul suspect din anul 2.000 a dat motiv ca o parte din clădirile Sericarom să nu mai fie reparate, așa că Ministerul Agriculturii de care aparținea societatea Sericarom a hotărât să le vândă. Ilie Sârbu, pe atunci ministru Agriculturii, a aprobat spre vânzare, bineînțeles tot lui Clinci Marin, încă 4.500 metri pătrați și o hală din cărămidă de 1012 metri pătrați, pentru suma de 75.000 dolari. Acum, hala care nu mai era buna pentru producția de gogoși de mătase a devenit foarte bună pentru un hotel de lux.

Tot din fotoliul de ministru, Ilie Sârbu a aprobat unei firme timișorene, S.C. Agroclass S.R.L. din Săcălaz (Timiş) cumpărarea a 3.310 metri pătrați de teren și două clădiri cu suprafața totală de 476 metri pătrați, toate pentru suna de 23.500 dolari.

Pentru ca jaful să fie complet mai trebuia ceva…Cunoscutul și controversatul om de afaceri Iulian Căpățână a cumpărat drepturile litigioase de la foşti proprietari. Căpăţână, după ce a intrat în posesia terenurilor, în octombrie 2005, a defrişat ilegal colecţia naţională de duzi, ce cuprindea 59 de soiuri, întinsă pe 2,84 hectare, ca să facă loc viitoarelor blocuri de lux.

După jaf, Institutul mai are doar 2,04 hectare de teren, ochite de mulţi, pe care s-au regrupat ultimii cinci cercetători rămaşi, care se zbat să ţină în viaţă colecţia naţională de viermi de mătase ce cuprinde 80 de rase şi ultimii 150 de duzi de colecţie ce încă supraviețuiesc ca prin minune.

Toate acestea s-au petrecut sub ochiul ”vigilent” al Fondului Proprietăţii de Stat, care și-a dat girul pentru fiecare din aceste vânzări.

De curând, însă, Ministerul Agriculturii dă asigurări că situația se va schimba. Statul vrea acum să finanțeze propria crescătorie de viermi de mătase sau ce a mai rămas din ea. Sericarom este singura oază din țară care mai amintește de ceea ce reprezenta odată producția de viermi și gogoși de mătase. Dacă Sericarom va primi statutul de stațiune de cercetare va primi și finanțare de la buget. Cel puțin, așa se preconizează. Noua stațiune de cercetare şi creștere a viermilor de mătase va primi în administrare 42 de hectare de teren, clădiri și plantații cu dud, în mai multe județe. Să sperăm că nu vor fi și aceste promisiuni doar …niște gogoși de mătase ale politicienilor.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *