Raportul Departamentului de Stat al SUA despre România contrazice aspecte uluitoare, crezute de mulți

News.ro

Raportul Departamentului de Stat al SUA, care cuprinde 38 de pagini, reprezintă o analiză dură a foarte multor aspecte din realitatea românească. Corupția, justiția, protestele din stradă, drepturile femeilor, situația din închisori, exemple din domeniul politic unde sunt evidențiate multe derapaje, libertatea de expresie, toate sunt analizate și prezentate în respectivul Raport.

Documentul detaliază fiecare aspect amintit din domeniile ce țin de respectarea drepturilor omului și a statului de drept.

Documentul vine, de fapt, după ce România a mai primit, tot pe problemele menționate în Raport, multe atenționări din partea Bruxelles-ului, ca și din partea unor state membre ale UE, atenționări legate de ceea ce fac politicienii, în România referitor la statul de drept și la drepturile omului.

Așadar, Raportul Departamentului de Stat al SUA a avut menirea de a mulțumi pe unii și de a pica foarte incomod pentru alții, vorbind despre politicienii din țara noastră.

În această categorie se numără și politicienii maghiari, reprezentanți ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, care au constatat, fără motiv de bucurie, că așa-zisele abuzuri asupra minorității maghiare, reclamate de această formațiune politică la toate forurile Uniunii Europene, ale continentului și chiar mapamondului, nu apar în niciun paragraf din cele 38 de pagini ale documentului, cu excepția unor chestiuni mai vechi, nerezolvate sau discutabile. Reprezentanții politici maghiari și-au văzut dintr-o dată ”ignorate” de oficialii americani, considerațiile pe care le susțineau despre România.

Raportul nu ia în considerare nimic despre strigătele lacrimogene ale politicienilor maghiari, care de nenumărate ori au externalizat „buba” pe care au creat-o ei înșiși, prin înființarea ilegală a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș, iar apoi au încercat să o cosmetizeze, prin „îndoirea” statului de drept – vezi proiectele de lege destinate reînfiinţării acestui liceu. Când Curtea Constituțională le-a spus că nu e tocmai „cușer” ceea ce fac, împreună cu prietenii lor români, aflați la guvernare, au început să arunce cu acuzații, cum că “România nu este un stat-model în privinţa drepturilor minorităţilor naţionale”, iar cei care cred asta sunt doar niște naivi. Raportul nu a vrut să spună nimic nici despre acuzațiile politicienilor maghiari, cum că DNA le-ar instrumenta politic propriile dosare și nimic despre sancționarea acțiunilor mascate de promovare a autonomiei pe criteriu etnic, refuzate pe ”nedrept”, atât de statul român cât și de forurile UE.

Referitor la cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureş, liderul UDMR, Kelemen Hunor, chiar a deschis subiectul într-o şedinţă a Partidului Popular European. Atunci, el a criticat decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţional proiectul de lege referitor la înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic. Cu această ocazie Hunor încrimina DNA că ar fi făcut abuz în cazul cercetării fostului inspector școlar general dinn judeţul Mureş şi a fostului director al fostului Liceu Teologic Romano-Catolic, acuzaţi că au înfiinţat liceul printr-o serie de decizii ilegale. De curând, liderul UDMR este măcinat de o altă nemulțumire, referitoare la condamnarea Annei Horvath, fost viceprimar al Cluj-Napocăi, condamnată în primă instanță pentru infracțiunea de corupție. În acest caz Kelemen Hunor spune că “în cazul Annei, nu este nici Justiție, nici lege”, iar magistrații ar fi decis condamnarea la închisoare “fără nicio probă”.

Dar, legat de dublul standard, politicianul maghiar nu este deranjat că legile țării sunt ignorate cu bună știință atunci când steagurile Ungariei și al ținutului secuiesc sunt arborate ostentativ și ilegal pe sediile administrației locale conduse de primari sau preşedinţi maghiari de consilii județene.

“Noi am văzut în ultima perioadă – şi aici vorbesc de ultimii trei-patru ani – încercări de intimidare la adresa comunităţii noastre. Am spus de foarte multe ori şi de foarte multe ori am fost înţeleşi greşit. Noi credem că demersurile şi încercările de intimidare la adresa primarilor sau a celor aleşi în autorităţile locale nu sunt o întâmplare, nu sunt doar un lucru pe lângă care putem să trecem. Şi aici a fost cazul de la Gheorgheni, cazul de la Miercurea-Ciuc, apoi Sfântu Gheorghe şi ultimul caz la Cluj, unde viceprimarul Horvath Anna este suspectată în legătură cu finanţarea campaniei electorale. Pentru astfel de situaţii, noi trebuie să mergem mai departe, trebuie să continuăm drumul pe care am pornit şi trebuie să fim mai puternici şi mai solidari decât înainte”, a afirmat Kelemen Hunor.

Totuși, în raport se face referire la aspecte care vin dinspre politicienii maghiari și anume, faptul că există probleme în privinţa restituirii proprietăţilor naţionalizate de statul român, care aparţineau comunităţilor minorităţilor naţionale. Despre aceste restituiri, raportul spune că sunt “disproporţionat de puţine” în comparaţie cu restituirile către cetăţenii majoritari.

Și un al doilea aspect semnalat în Raport este refuzul Primăriei Târgu-Mureş de a autoriza în 2017 un marş prin oraș, ci doar o adunare. De data aceasta nu este vorba de UDMR, ci de acțiunea pro-autonomie pe criteriu etnic a unei organizații – Consiliul Național Secuiesc – care nu recunoaște statul român (căci, nu s-a înregistrat oficial) și care, în ultima perioadă, pare că face front comun cu celălalt partid maghiar, Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care, de asemenea, susținea fervent corupția și lipsa de onestitate a politicienilor UDMR, care nu ar fi preocupați de interesele reale ale alegătorilor maghiari.

O altă remarcă se adaugă la cele ale oficialilor americani, contrazicând, mai mult sau mai puțin subtil, „lăcrămațiile” lansate de UDMR la adresa României, și anume aprecierea pentru politicienii maghiari aparținând UDMR, care au reușit să aibă reprezentare în Parlament, trecând pragul de 5% la alegerile parlamentare. Un argument neconform ideilor că România nu este un stat de drept, ci unul care discriminează minoritățile. Oficialii americani, se pare, au cercetat în stilul propriu, occidental, chestiunile din România, iar în contextul politic actual din România, nu poate fi luată în considerare teza unui Departament de Stat american nedrept, care ar lăsa nemenționate acele chestiuni pe care le consideră nedemne de sistemul politic pe care îl promovează, oficial, prin discursul la nivel global – democrația și statul de drept.

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *