Președintele României, Klaus Iohannis, a stricat iar jocurile PSD-ALDE

Foto: Digi24

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut , miercuri, o declaratie de presă, la Palatul Cotroceni prin care a anunțat că legile justiției vor fi trimise la Curtea Constituțională a României, iar în paralel, va sesiza Comisia de la Veneția.

Președintele țării este nemulțumit de aceste legi deoarece consideră că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că “este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, făcându-se referire la Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu care au încă procese pe rol.

Redăm integral declarația Președintelui Klaus Iohannis:

“Constat chiar de la început că ele (n.r.: legile Justiţiei) nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie. Unele dispoziţii de modificare a legii 303/2004 au fost declarate neconstituţionale în două rânduri. Cu toate acestea, chestiuni privind integritatea şi răspunderea magistraţilor contravin Constituţiei. Lege 304/2004 a ajuns la promulgare şi am constat că ridică probleme. Noile reglemetări riscă să blocheze actul de justiţie. Apoi sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. Nici legea 317/2004 nu are o redactare mai fericită căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei, prin mutare de la CSM, la secţii. (…) Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR şi în paralel să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea fac un apel către CCR de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele în materie de democraţie, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectare principiilor şi valorilor europene în România. Atunci, la începutul anului 2017 au venit cu acea infamă OUG 13. Acea ordonanţă am reuşit s-o oprim împreună. Sute de români de bună credinţă au protestat în stradă pentru acest lucru. Asaltul s-a mutat în Parlament, iar demersul a ajuns acum şi în faza în care se cere promulgarea acestor legi. Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare şi modul autoritar în care s-au desfăşurat dezbaterile parlamentare au determinat foarte multă neîncredere. Reforma justiţiei, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociaţiile progesionale ale magistraţilor şi trezeşte mari îngrijorări ale partwenerilor externi. Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere a Constituţie. Întregul pachet legislativ a fost adoptat, atenţie de Parlament, într-o săptămţnă, şi apoi au foat necesare 4 luni şi trei decizii ale CCR pentru a corecta unele prevederi. Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul dezbaterilor parlamentare ar fi avut de câştigat dacă textele au fost mai bine fundamente şi dezbătute. Mă refer la Legea 303/2004, 304/2004 şi legea 317/2004”, a declarat Președintele României.

Tot miercuri, Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a început, dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de proceură penală şi a Codului de procedură civilă, la şedinţă participând şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

La terminarea ședinței, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat referitor la decizia președintelui Klaus Iohannis, că se aștepta ca acesta să nu promulge legile justiției.

Am citit afirmația potrivit căreia pe legile justiției au fost necesare trei decizii ale CCR, e firesc: dacă ai trei legi, fiecare lege e criticată, iar CCR se pronunță de câte ori e sesizată, trei legi, trei sesizări, evident, trei decizii. CCR a admis, în total, 22 de soluții legislative din totalul celor trei legi de sute de articole, multe dintre ele, cele admise ca neconstituționale sunt de necorelare legislativă, nu pe fond. Am observat că a exprimat preocupare că au fost consacrate instituții noi, făcea referire la acea secție specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistrați, aici critica m-a surprins, pentru că, indirect, critică decizia CCR, care a consacrat constituționalitatea respectivei soluții administrative. Are competența să sesizeze CCR, pentru mine era previzibil, rămâne să motiveze sesizarea.” a subliniat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a amintit de asemenea, că ”orice lege se bucură de o prezumție relativă de constituționale până în momentul în care Curtea constată că un articol, un alineat, o soluție legislativă este neconstituțională”.

Încă un lucru care l-a deranjat pe ministrul Justiției a fost faptul că Iohannis a sfătuit membri CCR să analizeze fără grabă și cu atenție legile în cauză.

Am vazut că dă indicații judecătorilor constituționali, la fel ca fostul președinte, să nu se grăbească și să aștepte. Per a contrario, înseamnă că până acum se grăbeau. Eu nu cred că este necesară aceasta îndrumare către judecătorii CC”, a mai spus Tudorel Toader.

La finalul declarației de presă, Klaus Iohannis a precizat că, după ce Curtea Constituţională se va exprima asupra actelor normative, va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o nouă reexaminare a celor trei legi de către Parlament.

Tot, miercuri, Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a început dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de proceură penală şi a Codului de procedură civilă.

Dacă este să privin conjunctural situația, coaliția PSD-ALDE, aflată în prezent la guvernare, a încercat să dea pe ”repede înainte” aceste legi minimalizând decizia președintelui Iohannis dar și faptul că la Comisia Europeană, tot în cursul zilei de miercuri a fost programată o ședință în care s-a pus în dezbatere o temă care privește direct situația României.

Așadar, la ședința CE s-a propus tăierea fondurilor pentru țările care nu respectă statul de drept, fără ca această măsură să aibă nevoie de aprobarea membrilor vizați.
Măsura este menită să pună mai multă presiune pe Polonia
și Ungaria care au intrat în polemică cu oficialii de la Bruxelles pe tema derapajelor democratice. De asemenea, propunerea este privită și ca un semnal de alarmă pentru alte state membre care ar putea călca pe urmele Poloniei sau Ungariei.

Tot mai multe voci din CE susțin că și în România sunt probleme privind respectarea statului de drept, acest lucru ducând inevitabil ca UE să fie mult mai atentă atunci când dă bani României pentru diferite proiecte, măsură care poate conduce chiar la tăierea totală a fondurilor. 

Așadar, să fim tăiați de la ”pomana” europeană dacă se constată că legile pe care coaliția de la guvernare vrea cu tot dinadinsul și foarte repede să le introducă în jusțiție și care vor dezechilibra societatea românească și statul de drept, ar fi un dezastru pentru România.
O astfel de deciziei are însă și riscuri pentru că ar putea adânci tensiunile dintre vest și est.
Discuțiile au loc în contextul dezbaterii privind proiectul de buget pentru următorii șapte ani. Bugetul multianual trebuie să beneficieze de susținerea unanimă a statelor membre, însă noul mecanism de alocare a fondurilor ar nevoie doar de majoritate calificată.

Dacă PSD-ALDE susțin că modificările privind legile justiției vin să întărească democrația și statul de drept în România, cei care contrazic acest lucru sunt reprezentați de opoziție, societatea civilă, președintele României, CSM și chiar Consiliul Europei.

Lucian Ionescu

Foto: Digi24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *