În timp ce toate țările europene își protejează pământul prin măsuri drastice, ministrul Agriculturii, Petre Daea, se bazează pe “o logică de interes statal”

Foto: Estnews.ro

Cetățenii străini au cumpărat în România peste un milion de hectare de teren agricol în mai puţin de doi ani şi jumătate datorită liberalizării pieții funciare pentru cetățenii din Uniunea Europeană.

Spre rușinea noastră suntem ţara membră a UE cu numărul cel mai mare de proprietari străini ai terenului arabil. Liberalizarea vânzării terenurilor agricole către străini a fost, și din păcate este favorizată de faptul că terenul este ieftin la noi, iar legislația nu are niciun fel de protecție în acest sens.

Legea 17/2014 le-a dat investitorilor străini (inclusiv celor din afara UE) drepturi egale cu cele ale cumpărătorilor români la achiziţia de terenuri agricole. Acest fapt a fost contestat pe plan intern încă din momentul aprobării Legii 14, cu atât mai mult cu cât investitorii români nu beneficiază în nici o altă ţară de condiţii similare dacă vor să cumpere teren agricol.

În topul investitorilor străini care deţin cele mai mari suprafeţe de teren agricol din ţara noastră sunt italienii, germanii, arabii, austriecii şi cei din Ungaria.

Și apropo de Ungaria, guvernul maghiar oferă sprijin financiar oamenilor de afaceri din țara lor pentru a cumpăra terenuri de orice fel în România, cu predilecție în Ardeal.

Nu este vorba ca România să discrediteze vreun cetățean străin în cumpărarea de pământ în țara noastră, ci de faptul că aici nu există nicio lege care să protejeze avuția cea mai de preț pentru un stat, și anume pământul.

Suntem singura ţară din Europa, din cele 28, în care cumpără cine vrea, cât vrea, fără nicio restricţie. România este a patra țară din lume care a vândut cel mai mult din pământul său.

Comparativ cu România, toate țările europene, dacă este să luam drept exemplu doar acest bătrân continent, știu să-și protejeze propria țară fără a fi arătați cu degetul sau sancționați de Uniunea Europeană.

În Germania, orice vânzare de teren agricol trebuie autorizată de către Agenția Funciară a Landului respectiv. Aici, un cetățean străin poate cumpăra teren agricol doar în limitele cuprinse între 0,25-2 hectare , în funcție de autorizarea din partea landului. Desigur, un hectar de teren agricol se vinde cu 30.000 euro, în medie. Dar chiar și așa, cumpărătorul trebuie să dovedească cu acte în regulă, că locuiește de 3-8 ani în Germania, în funcție de land.

În Ungaria, la 15 decembrie 2013, Parlamentul Ungariei a adoptat legea prin care un străin nu poate cumpăra decât maxim un hectar de teren agricol. De asemenea, străinul care vrea să cumpere aici pământ, trebuie să facă dovada că a urmat studii agricole, silvice, că a derulat activităţi cu specific agricol în Ungaria cu cel puţin trei ani înainte de a depune cererea şi că este acţionar cu mai mult de 25% la o cooperativă agricolă maghiară.

În Polonia, doritorul care vrea să intre în posesia oricărei suprafețe de teren agricol trebuie să fie căsătorit cu un cetățean polonez și să demonstreze că locuiește în această țară de minim 2 ani.

Chiar și așa, vânzătorul rămâne coproprietar al terenului cumpărat.

Regula căsătoriei funcționează și în Letonia, Estonia, Lituania, Cehia, Slovaciași Bulgaria. Evident, preemţiunea este o prevedere fundamentală.

În Franța, regulile sunt la fel de stricte și clare. Autoritatea funciară îşi rezervă dreptul de a urmări un străin cumpărător de teren pe un termen de 15 ani de la dobândirea calităţii de cumpărător, obligându-l să păstreze exclusiv destinaţia agricolă a acestuia şi având interdicţia totală de vânzare sau arendare. Un străin poate aştepta şi cinci ani finalizarea demersurilor legale prin care poate fi proprietar.

În Italia, un străin poate să aştepte mai mulţi ani ca să intre în posesia unui lot de teren agricol, chiar dacă proprietarul este dispus să vândă. De regulă terenurile agricole se vând numai între italieni pentru că vânzarea către străini este mult îngreunată din cauza sistemului birocratic. Chiar și după cumpărare noul proprietar are obligația să-l lase pe fostul proprietar sau arendaș să-și lichideze activitatea, timp de doi ani.

În Olanda, legea permite ca orice străin să poată cumpăra teren agricol. Asta, desigur, dacă îl ține buzunarul pentru că un hectar de pământ arabil se vinde în medie cu sume cuprinse între 48.000-80.000 de euro, în funcție de amplasare.

Această minimă radiografie referitoare la protecția acordată de diferite țări, membre sau nu ale Uniunii Europene, vine după declarațiile făcute sâmbătă la Bistrița, de ministrul Agriculturii, Petre Daea. Acesta a afirmat că vânzarea terenurilor către cetăţeni străini va fi reglementată astfel încât acestea să aibă “o logică de interes statal”.

Foto: Adevarul.ro

“Am introdus iniţiative legislative în Parlament, în aşa fel încât lucrările să capete consistenţă privind interesul pe care îl avem în acest domeniu. Şi avem legea în Parlament, care vizează facilităţi pentru tineri, care trebuie să devină mâine fermieri ai ţării, pentru că nu poţi să fii fermier fără teren. (…) Este un mecanism pus în mişcare anul trecut, s-a folosit de acest mecanism o parte din doritorii a cumpăra teren în România şi a face treabă. În altă ordine de idei, suntem preocupaţi să creăm exploataţii în ţară, acele exploataţii necesare pentru realizarea unor randamente sporite, în aşa fel încât costurile de producţie să fie susţinute prin câştigul pe care îl pot obţine realizând producţii mari şi o valorificare la timp şi la preţuri convenabile pentru fiecare fermier”, a declarat Daea.

Referitor la succesiunea preemtorilor, ministrul Agricultorii afirmat că primii beneficiari vor fi cei care au folosit în arendă terenurile respective, urmaţi de tineri şi, la final, de Agenţia Domeniilor Statului.
“Legile pe care trebuie să le dăm în România sunt în primul rând pentru români, creând mecanisme juridice în aşa fel încât să facilităm drumul spre cumpărare a terenurilor pe care le doresc românii noştri. Am pus, de pildă, o serie întreagă de precizări în aşa fel încât etapele acelea de preempţiune, categoriile de preemptori să aibă o logică de interes statal. În momentul în care începe vânzarea unui teren, primul care trebuie să beneficieze, să fie în poziţia de prim beneficiar al unei asemenea oferte, în condiţiile în care doreşte, este cel care îl are în arendă, în aşa fel încât să nu rupem exploataţiile pe care le-am făcut. Apoi, tânărul, şi am introdus, evident, în joc şi Agenţia Domeniilor Statului, în aşa fel încât statul, în condiţiile în care preemptorii – cei din familie, cei care arendează, tinerii – nu doresc să cumpere terenurile respective, statul să intervină să cumpere aceste suprafeţe, ca apoi, printr-o politică statală, în funcţie de voinţa politică care există, să putem da acele terenuri acolo unde interesul statului pentru binele ţării se îndreaptă”, a mai spus Petre Daea.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *