Un istoric ungar recunoaște valențele revizioniste ale revendicării autonomiei etnice

Foto: loon.ro

Problema autonomiei zonelor locuite preponderent de minoritari maghiari, între care cea a județelor Covasna, Harghita și Mureș, și pe care politicienii etnici maghiari au definit-o ca fiind „Ținutul Secuiesc”, este una sensibilă și trebuie tratată ca atare. Cu sprijinul politicienilor din Ungaria, partidele maghiare din România se raportează la intențiile celor din țara vecină, sub pretexte diferite, de la cel al dorinței „dăinuirii pe pământul natal”, al „autonomiei – condiție unică pentru prevenirea unui conflict interetnic” sau chiar al „acordării autonomiei – condiție pentru ca românii să nu aibă soarta sârbilor din Kosovo”, după cum a afirmat în mai multe rânduri primarul Antal Arpad Andras, al municipiului Sfântu Gheorghe. Minoritatea maghiară din România a scăzut numeric într-un ritm mult mai redus decât cel al populației românești din țara noastră (după cum ne-o arată ultimele două recensăminte), însă argumentul acesta – că maghiarii nu sunt o etnie chiar așa de amenințată, în România, trece neobservat pentru portavocile budapestane. Nici faptul că, după 1990, deci de aproape 30 de ani, zona este condusă, de facto, de UDMR, cu pârghii și deranj minim din partea statului român, nu este pus pe masă. Nici faptul că cei mai mulți etnici maghiari din zonă, de altfel niște cetățeni onești și respectabili ai României, dețin și cetățenia statului ungar, ceea ce face revendicarea autonomiei o chestiune hilară, nu reprezintă un element în „analiza” celor care doresc impunerea unei zone din care autoritatea statului român să se volatilizeze, pentru a face loc total celei a statului ungar. Asta în timp ce, în Ungaria, minoritatea română este atât de puternică încât entitatea creată să îi reprezinte interesele a obținut, la ultimele alegeri,… 490 de voturi, astfel că românii nu mai au nici măcar un reprezentant cu drept de vot în Parlamentul Ungariei, ci doar un „observator”. Puternică sau… puternic asimilată? Decideți dumneavoastră.

Referitor la autonomia pe criteriul etnic maghiar, revendicată în Slovacia, Ucraina, dar mai ales în România, istoricul Erno Raffay a dat un interviu unei publicații de limbă maghiară, în care a prezentat o analiză, văzută din punct de vedere al realității istorice, a chestiunii.

În opinia lui Erno Raffay maghiarii se pot raporta la Tratatul de Pace de la Trianon în următoarele feluri: ori acceptă situaţia creată după Tratatul de Pace de la Trianon ca fiind definitivă, pentru care pledează şi lumea istoricilor din sfera academică, ceea ce ar putea să aibă consecinţe fatale. Ori, potrivit celui de-al doilea mod de raportare faţă de Trianon, în unele ţări trebuie luptat pentru autonomie etnic-teritorială maghiară.

Erno Raffay a amintit că autonomia ținutului secuiesc a fost respinsă de fiecare dată de Parlamentul României, ultima dată în săptămânile lunii mai. De aici istoricul a tras concluzia că „trebuie dată uitării bătălia eroică pentru autonomie, care de fiecare dată este fără rezultat”, în condiţiile în care în UE nu există o lege care prevede înfiinţarea autonomiilor, iar Parlamentul României respinge de fiecare dată proiectul de autonomie.

Până în prezent toate proiectele de lege inițiate de politicienii etnici maghiari au fost respinse de Parlamentul României pe motive de neconstituționalitate și chiar de forurile europene.

UDMR a cerut, în 2015, ajutorul Comisiei de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLR) al Consiliului Europei, de la Strasbourg, dar și aceasta a respins proiectul, motivând că nu este de competența acestui organism să intervină în soluționarea unei astfel de cereri.

Numai în acest an proiectul de lege privind autonomia teritorială a ținutului amintit a primit aviz negativ din partea Comisiei de Administrație Publică din Camera Deputaților. Proiectul fusese lansat, în decembrie 2017, de József Kulcsár-Terza, deputat de Covasna, membru al Partidului Civic Maghiar (PCM)

Politicianul a înaintat Parlamentului, Statutul de Autonomie al ținutului secuiesc, în forma în care a fost elaborat şi adoptat de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), entitate care nu funcționează oficial în statul român, nefiind înregistrată în vreun fel, dar care este sprijinită de Ungaria.

“Regiunea autonomă ținutul Secuiesc” s-ar dori să aibă un fel de Parlament, Guvern și președinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma să joace rolul Parlamentului, cu 77 de membri aleși, iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma să joace rolul județelor, și ele cu instituții proprii: Consilul Scăunal, Comisia Scăunală, președintele Scaunului.

Președintele ținutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmând să fie ales de cetățenii regiunii, pe o perioadă de patru ani, și poate avea două mandate. Președintele dispune de imunitatea acordată demnitarilor.
Regiunea ar urma sa aibă poliție proprie, care “trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește”.

Impozitele și taxele ar urma să fie stabilite prin “decizii ale autorităților de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componentă a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor și taxelor.

UDMR, PCM și PPMT au ales pentru semnarea controversatei rezoluții comune anul 2018, în care România celebrează o sută de ani de la Marea Unire.

De fapt, istoricul acestui proiect este mai vechi. Acest proiect a fost elaborat încă din anul 2004 de către Consiliul Naţional Secuiesc – CNS (organizaţie fără personalitate juridică, care militează pentru autonomia Ţinutului Secuiesc) şi a fost depus în legislativ de către reprezentanţii UDMR de două ori şi de ambele ori a fost respins fără dezbatere, ultima dată în anul 2012.

Despre proiect, este interesant de văzut și opinia sociologului Magyari Nándor László.

„După cum îmi amintesc – şi îmi amintesc bine – acest proiect care s-a născut acum mai bine de 20 de ani este neprofesionist, amestecă reglementări administrative cu filozofii, principii, declaraţii politice, nu este în conformitate nici cu legislaţia românească și nici cu cea europeană, e un fel de amalgam, în care problemele sunt amestecate cu alte prevederi din alte documente privind minorităţile, foloseşte termeni pe care nici măcar cel care a scris proiectul, fostul senator (este vorba despre Csapó József n. r.) nu îi stăpânește prea bine. Dacă privesc înapoi la cei 25 de ani care au trecut, observ că au fost momente mult mai bune şi proiecte mult mai bune decât acesta, se putea începe un dialog constructiv despre autonomie, dar acele momente nu au fost folosite. Acest demers ne arată îndeosebi cât de mult a decăzut reprezentarea acestui principiu, fără nicio şansă de succes.”

De asemenea, academicianul Ignac Romsics, într-un interviu acordat recent unei publicații maghiare a spus că statul ungar a pierdut definitiv Transilvania şi cel mai bine este, dacă ne împăcăm cu această situaţie. Potrivit lui Romsics, un proiect de perspectivă privind confederaţia europeană va rezolva situaţia Transilvaniei.

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *