Noul Cod Administrativ aduce autonomia etnică

Conform unui interviu acordat joi, 28 iunie 2018, canalului ungar de televiziune, M1, BORBOLY Csaba (președintele CJ Harghita) a afirmat că: “Noul Cod Administrativ al României ar putea fi, dacă va fi adoptat, un nou pas și spre realizarea autonomiei teritoriale”. Pentru faptul că a semnalat pericolele din proiectul noului Cod Administrativ, deputatul de Mureș, Marius PAȘCAN, este atacat ca “instigator la ură” interetnică.

Borboly Csaba a afirmat în cadrul interviului, preluat și de MTI (agenția națională de presă ungară): „Acesta (noul cod) va fi un pas, am putea spune, și din punct de vedere al creării diferitelor forme ale autonomiei teritoriale”. Politicianul a subliniat că, în timp ce UDMR deține doar o pondere de 6% în Legislativ, formațiunea a obținut numeroase modificări pozitive pe parcursul dezbaterii codului. „Acest lucru este favorabil comunității maghiare din Transilvania, din punct de vedere al creării viitorului și auto-organizării” – a adăugat șeful CJ Harghita. Marius Pașcan a atras atenția, de la tribuna Camerei Deputaților, asupra elementelor periculoase pentru viitorul statului român, care pândesc din efectele modificărilor incluse în noul Cod Administrativ al României. Conținutul aproximativ al cuvântării a fost cel de mai jos:

Noul COD ADMINISTRATIV oficializează limba maghiară în România

După mai multe asalturi și eșecuri repetat pentru modificarea Legii administrației publice locale, prin care UDMR urmărea de mai mulți ani inserarea unor amendamente discreționare în materia drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, astăzi reprezentanții UDMR se pregătesc să sărbătorească un important succes, ce reprezintă un pericol pe termen lung pentru România. Mai precis, prin noul Cod Administrativ, pe cale să fie adoptat de Parlament, este parafată legislativ strategia pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept „Ținutul Secuiesc” și „Partium”.

În ansamblu, modificările legislative în domeniul administrației publice sunt de fond, nu de formă. Prin noul Cod Administrativ, în care au fost incluse cu dedicație specială aproape toate amendamentele UDMR, constatăm deteriorarea statutului de limbă oficială chiar a limbii române. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituțiile prefectului și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecția Consumatorului, Protecția Mediului sau pentru Plăți și Inspecție Socială, ori Agenția Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, precum și alte zeci de instituții deconcentrate vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română.

Se cuvine menționat că, în raportul Comisiei de la Veneția, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferențial acordat minorităților naționale, se precizează că „tratamentul preferențial nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educație și cultură, decât în cazuri excepționale“. Raportul Comisiei nu menționează în niciun fel tratamentul preferențial în domeniul administrației publice.

Separatismul în relațiile interetnice este un curent propagat tot mai puternic de către UDMR și politicienii maghiarimii din România, iar implementarea limbii maghiare în instituțiile de stat nu face decât să izoleze și mai mult cele două comunități, română și maghiară, una de cealaltă. În acest context, în prezent, peste 350.000 de etnici maghiari din România au obținut cetățenia ungară, iar dacă ne raportăm strict la normele internaționale, o dată dobândită cetățenia ungară, statutul cetățenilor respectivi se schimbă radical, aceștia ieșind de facto din categoria de membri ai unei minorități etnice și intrând în categoria unor membri ai unei alte națiuni.

Se cuvine să analizăm întregul context din perspectiva declarațiilor premierului Ungariei, Viktor Orban, care a susținut, inechivoc și răspicat, că urmărește „unificarea națiunii peste granițe“, informându-i în acest sens, printr-o scrisoare, pe cetățenii ungari aflați în afara granițelor Ungariei. Mai mult, prin UDMR, Orban dorește să aducă amendamente și Constituției Ungariei, prin care să exprime aderența la „stabilirea auto-guvernării“ comunităților maghiare din afara granițelor. UDMR tocmai consfințește acest deziderat periculos pentru România, punând în operă, cu ajutorul politicienilor români, oficializarea de jure a limbii maghiare în administrația publică din România.

Marius Pașcan a menționat că gruparea din care face parte va sesiza Curtea Constituțională a României, imediat ce acest proiect legislativ va fi adoptat de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.

 

Ileana KISS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *