Ați fi curioși să vedeți cum arată cea mai veche biserică din Transilvania și chiar nordul Dunării? Guvernului i se solicită sprijin pentru scoaterea ei la lumină

Foto: fluierul.ro – biserica bizantina de la Qalb Lozeh, considerată asemănătoare

Primele mărturii sigure (dar destul de neclare) despre existența unei biserici și ierarhii ortodoxe în Transilvania (și Ungaria) sunt legate de existenţa unui episcop bizantin pe lângă un conducător ungur și datează de la jumătatea secolului al X-lea (953). Atunci, un oarecare Gylas, nume care exprimă de fapt o funcţie militaro-politică la ungurii timpurii, s-ar fi creştinat la Constantinopol şi l-ar fi adus în ţara sa, numită Tourkia (Ungaria), pe episcopul Ierotei (Hierotheos). Aceste întâmplări au fost puse, de regulă, în legătură cu Transilvania şi cu cetatea Alba Iulia și de acest fapt se leagă și ținerea sub pământ, de peste șase ani (de când a fost descoperită), a ruinelor celei mai vechi biserici din țară, descoperite în „Mecca Românilor”. De atunci, nici o autoritate competentă nu a făcut nimic pentru a pune în valoare monumentul. În anul Centenarului Marii Uniri, o fundație a înaintat Ministerului Culturii și Identității Naționale, o solicitate de clasare a ruinelor Bisericii Episcopului Ierotei, în Lista Monumentelor Istorice de valoare națională și universală.

Fundația „Alba Iulia 1918 pentru unitatea și integritatea României” a înaintat în data de 21 august o petiție către Ministerul Culturii și Identității Naționale – Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Alba prin care solicită clasarea ruinelor Bisericii Episcopului în Lista Monumentelor Istorice de valoare națională și universală.

Lucrări edilitare cu urmări epocale

Săpăturile pentru înlocuirea conductei de apă potabilă în interiorul Cetății Alba Carolina, efectuate în aprilie 2011, au scos la suprafață una dintre cele mai importante descoperiri arheologice realizate în România în ultimii ani, cea mai veche biserică din Transilvania, de tradiţie bizantină. Cel mai probabil o ctitorie a principelui Gyula, ridicată în jurul anului 950.

Cercetătorii au găsit atunci și câteva sute de morminte, peste 100 de monede, majoritatea din secolul al XIV-lea dar și mai vechi – una fiind folosită de locuitorii zonei tocmai la sfârşitul secolului XI (anul 1000) -, obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint.

În unele cărţi vechi de istorie a religiei din ţara noastră, acest moment istoric a fost prezentat astfel: „În veacul al X-lea era aici (la Alba Iulia) Biserica Răsăriteană organizată, căci altfel n-ar fi fost de lipsă ca principele Iuliu să-l ducă pe monahul Ierotei spre a fi hirotonit întru episcop al acestor părţi de însuşi Patriarhul Constantinopolului – Theophilact.”

Toate aceste aspecte ar fi trebuit să fie suficiente astfel încât cineva să „dea din coate”, să se zbată pentru a pune în valoare vestigiile. Ce s-a întâmplat în schimb? S-a pus pământ și s-a îngropat la loc sit-ul din fața Catedralei Romano Catolice „Sfântul Mihail”, acum locul de desfășure a Festivalului Roman Apulum, teren care se află în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Arheologii cred că biserica de secol X a fost cel mai probabil reşedinţa episcopului Ierotei (Hierotheus), adus la Alba Iulia din Constantinopol, pentru a creştina populaţia de aici. Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu, realizată în Cetate în ultimul secol.

Subiectul a mai fost „scos din adâncuri” și în urmă cu doi ani, doar la nivel de discuţii, pentru că biserica a rămas și va rămâne sub pământ (modalitate de conservare clasică, până la reușita punerii în valoare).

Biserica descoperită – 1000 de ani. Neputința – șapte ani

Reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice spun că ei nu au fonduri pentru o astfel de investiție și că în urmă cu aproximativ doi ani au avut o discuție cu primarul Alba Iuliei, Mircea Hava, care și-ar fi manifestat interesul pentru a pune în valoare biserica.

Însă, întrebat dacă există un proiect sau măcar o dorință în această direcție, primarul Mircea Hava spune: „Cine nu și-ar dori, dar cu ce?”.

Deocamdată, Primăria Alba Iulia nu a identificat o formă de finanțare pentru acest obiectiv, spun reprezentanții administrației locale.

Două motive mici, dar grele

1. Lipsa unei surse de finanțare;

2. Situația juridică a terenului, aflat în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba-Iulia.

Acestea sunt motivele invocate, și acum și în anii trecuți, pentru faptul că biserica creștină cea mai veche din Transilvania (și chiar din România, după unele opinii) stă îngropată sub un petec de iarbă, fără ca mare parte dintre cei care ajung în Cetatea Alba Carolina sau care locuiesc în Alba Iulia să știe de existența ei.

Cum au evoluat lucrurile

„Menționăm că în anul 2011, cu ocazia unor ample lucrări de restaurare și înfrumusețare a cetății medievale din Alba Iulia, demarate și organizate de Primăria Municipiului, a fost deschis un șantier arheologic, coordonat de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate, pe platoul din fața Catedralei Romano-Catolice „Sf. Mihail”. Lucrările efectuate la acea dată au condus la descoperirea ruinelor celei mai vechi biserici creștine bizantine din Transilvania, estimată a fi fost ridicată în jurul anului 950 e.n..

Această descoperire, după peste 1000 de ani, este de o importanță crucială pentru Istoria României, în special pentru românii din Transilvania, confirmând existența și continuitatea neamului românesc, precum și existența creștinismului răsăritean organizat prin Episcopia de Alba Iulia a Sfântului Ierotei, de la sfârșitul mileniului I.

În anul 2012, din cauza lipsei unui proiect de conservare și punere în valoare a vestigiilor descoperite, acestea au fost îngropate la loc, în pământ, aspect ce a condus la exprimarea multor nemulțumiri ale cetățenilor albaiulieni și nu numai.

Demersul de clasare pe lista monumentelor istorice se dorește a fi un prim pas în direcția redeschiderii șantierului arheologic și punerea în valoare a vestigiilor descoperite, chiar sub patronajul UNESCO.” declară membrii fundației într-un comunicat de presă.

 

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *