Noi experimente pe viitorul copiilor minoritari din România

„Educatorul” Borboly Csaba, scos pe hol de şefii săi – Foto: udmr.ro

Evenimentele din ultima perioadă au aruncat în umbră decizia ministrului Educației naționale de a demisiona din funcție, ca urmare a presiunilor Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, care a pozat în victimă ca efect al unor decizii luate de ministru. Prin decizii, acesta nu urmărea altceva decât însușirea limbii române la un nivel acceptabil de către elevii minoritari din unele județe ale României.  Astfel a apărut faimoasa OG 9/2018, care nu făcea altceva decât să instaureze regula ca un profesor cu studii superioare de limba română (nu contează că e maghiar, român, neamț sau croat) să predea elevilor minoritari cunoștințele de limba română, la un nivel și într-o manieră care să schimbe actuala realitate. Această realitate, ținută cu inconștiență „sub preș”, este că în multe școli din județele Covasna și Harghita, elevii de liceu abia dacă rup câteva cuvinte în limba română. Și dacă stăm să ne gândim că elevilor de ciclu primar limbile străine le sunt predate tot de profesori de specialitate, propunerea ministrului părea una cât se poate de logică. Ceea ce este însă de-a dreptul șocant este faptul că decizia ministrului demisionar al educației, în privința OG 9/2018, a fost luată după consultări cu Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, unul dintre liderii importanți, cu ștate vechi, ai UDMR. Cu toate acestea, se pare că poziția lui Borboly Csaba nu a fost pe placul conducerii UDMR, care, după câteva zile, a schimbat placa, concluzionând, pe considerente nedezvăluite, că decizia Guvernului nu este una bună și, ca atare, a făcut ceea ce știe cel mai bine – și-a umflat mușchii, iar liderii politici români au și anulat prevederile ordonanței. Nu contează că elevii maghiari vor învăța la fel de prost limba română ca și până acum, nu contează că nimeni nu a avut răbdarea de a aștepta măcar câteva luni de zile, ca să evalueze efectele ei. Nevoia de autoconservare a UDMR și-a spus cuvântul!

Și iată cum dezvoltarea economică, socială și educațională a României este blocată, sistematic, de UDMR, care tratează propunerile autorităților române, care nu-i convin, într-o cheie etnică. Și culmea, nu-i convin nu pentru că ar afecta cu ceva interesele etnicilor maghiari, ci pentru că nu sunt în consonanță cu calculele politice. Deși acuză lideri de opinie și politicieni români, de fapt, UDMR scoate „cartea românească”, ori de câte ori simte că nu ar putea câștiga în mod cinstit jocul. Organizația nu vrea, de fapt, ca elevii maghiari din județele Covasna, Harghita și Mureș să învețe mai bine limba română, așa cum se bat cu cărămida roș-alb-verde, în piept, unii lideri UDMR.

De fapt, obiectivul UDMR este total opus, și anume ca elevii, viitorii tineri alegători maghiari, să nu se despartă de organizație, prin raportarea în cheie etnică, izolaționistă, la viața socială, economică și educațională. Prin aceasta, ei rămân ușor de manevrat de către Uniune, care nu trebuie să se chinuie să le vândă mai mult decât himere și nu condiții de viață mai bune.

Un exemplu clar în acest sens este decizia școlii privat reformate „Talentul”, din Cluj-Napoca, de a apela la profesori români cu studii superioare de specialitate, pentru a susține procesul de predare și însușire corectă a limbii române de către elevii maghiari. Nimeni din această școală privată nu și-a pus problema că profesori cu studii superioare de limba română vor preda elevilor maghiari. Aici problema a fost pusă în interesul strict al elevilor. Nu contează dacă cel care predă este român, ungur sau grec, important este să predea limba română la un nivel bun, încât aceasta să poată fi însușită corect de elevi. Pentru că la o școală privată, politicul este, de regulă, ținut departe, la ușă.

Și pentru a vedea nocivitatea unora dintre acțiunile politice ale UDMR, care afectează interesele propriilor conaționali, trebuie să menționăm că UDMR nu vrea să recunoască și să respecte, ca în perioada 2012 – 2013, principiul autonomiei universitare, în cazul deciziilor Universității de Medicină și Farmacie (UMF) din Târgu Mureș și ale Universității „Petru Maior”, din același oraș, de a fuziona într-o noua universitate mult mai puternică. Deși decizia de a fuziona sau nu este numai de competența senatelor celor două universități, UDMR face în mod constant presiuni pentru blocarea inițiativei, folosindu-și mecanismele politice, create cu ajutorul politicienilor români. Ceea ce nu vrea UDMR să recunoască este că, odată realizată fuziunea, noua universitate va fi una dintre cele mai performante din România și chiar din Sud-Estul Europei. Dacă va fi lăsată să își realizeze menirea, noua „UMFST” Târgu Mureș și-ar valorifica potențialul de dezvoltare a competențelor tuturor studenților săi, fie ei români, maghiari sau de altă naționalitate. Dar să nu credeți că la mijloc este vorba de naivitate sau numai de „jignirea” adusă UDMR de ceea ce e românesc – mai ales autoritate și șefi. De fapt, se estimează că, prin migrarea anuală de specialiști în medicină, din România către Ungaria, statul maghiar ar fi economisit peste… 200 de milioane de euro. Toți acești bani s-au atras prin intermediul UMF Târgu Mureș, care a școlarizat tineri cu bacalaureat, din România, pentru ca mai apoi să profeseze în spitalele din Ungaria. Această strategie, ca Budapesta să își mențină o bază de selecție la Târgu Mureș, de unde să își atragă personal cu înaltă calificare, vorbitor de limbă, practic fără costuri, se derulează de ceva ani. Ce „pleașcă” mai mare pentru un stat cu pretenții de dominare a regiunii Central-Estice a Europei, și care oricum este pe câștig din comerțul cu România!

Situația de la UMF Târgu Mureș a reprezentat mereu un rezervor de „comprimare”, de tensionare a atmosferei, extrem de util pentru UDMR, dar și pentru partidele ungare de guvernământ, Fidesz și KDNP, în diferite contexte electorale. Mizele sunt aceleași voturi care asigură menținerea politicienilor în acele funcții bănoase, care le asigură un trai liniștit, lor și familiilor lor,… fără să mai conteze, prea mult, ce zic românul sau maghiarul de rând.

 

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *