3 DECEMBRIE – Ziua de doliu în care constănţenii şi-au luat rămas bun de la transportul nepoluant

Foto: tramways-romania1982.blogspot.ro via tramclub.org

Pe 3 decembrie 2010 a fost ultima zi de serviciu activ pentru troleibuzul constănţean, cel care şi-a făcut datoria faţă de locuitori şi faţă de turişti, încă din anul 1959.
Prima linie, denumită troleibuzul 20, străbătea Constanţa în toată lungimea ei, de la Gară şi până celebrul capăt de la “Pescărie“, acolo unde astăzi tronează un bloc nefinalizat şi hâd, construit pe fostul domeniu public.
Troleibuzele şi tramvaiele, cu linii în continuă creștere, au însoţit Constanţa pe parcursul dezvoltării ei ca oraş turistic, oraşul-mamă al staţiunii Mamaia.

Foto: tramways-romania1982.blogspot.ro via tramclub.org

De ce spunem că prin “uciderea” liniilor de troleibuz Constanţa a avut de pierdut? Să analizăm puţin situaţia din celelalte oraşe din România – ca să nu punem la socoteală Occidentul, unde transportul electric, nepoluant, este la mare cinste. În anul 2016, la Cluj Napoca, unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din România, cu o piaţă a locurilor de muncă foarte ofertantă şi campion la calitatea vieţii locuitorilor, responsabilii pentru transportul în comun făceau următorul bilanţ:
Dacă transportul public s-ar fi făcut în oraş numai cu autobuze diesel, cele 350 de mijloace de transport necesare ar fi eliberat zilnic, în atmosfera oraşului 52 de tone (t) de substante toxice, iar pentru o lună bilanţul ar fi fost şocant pentru minte şi devastator pentru sănătate: 1564 de t de noxe. Prin faptul că, în permanenţă, în oraş au circulat aproximativ 125 de troleibuze şi tramvaie (mijloace de transport electrice)s-a reuşit reducerea emisiei de substanţe toxice în atmosferă cu 560 t/lună.
Primul efect a fost, deci, umplerea aerului oraşului şi al împrejurimilor cu mii de tone de noxe, în fiecare lună. Autobuzele achiziţionate aveau ca normă de poluare Euro 4, în timp ce tramvaiele şi troleibuzele nu poluau deloc în oraş. Paradoxal, Constanţa, capitala vântoasei Dobroge, provincia favorabilă eolienelor, a renunţat la transportul electric.
Față de Constanța, Cluj Napoca are o strategie pentru anul 2019, care cuprinde intrarea în activitate a 30 de autobuze electrice, care, prin înlocuirea unui număr similar de autobuze poluante, vor face aerul locuitorilor mai curat cu 135 de t de noxe, pe care dieselurile le evacuau lunar pe ţevile de eşapament. Dar, baza de plecare pentru transportul ecologic au constituit-o troleibuzele, dintre care 20 au fost înnoite în perioada 2016-2017, optându-se nu pentru troleibuze mici şi supraaglomerate, ca în urbea Bucureştilor, ci pentru modele cu burduf. De asemenea, au fost achiziţionate 17 tramvaie noi.
Dar, probabil că, la Cluj Napoca, edilii nu sunt atât de vizionari pe cât s-au dorit a fi cei din administraţia Radu Mazăre, care au dispus înlocuirea tramvaielor şi troleibuzelor din Constanţa cu autobuze diesel, iar titlul oferit Napocăi, în 2014, de Agenţia Europeană de Mediu, de oraş cu cel mai curat aer din Europa, a fost doar pentru “consolare”…

Vezi și: Nouă milioane de oameni au murit într-un singur an din cauza poluării

Un al doilea efect, pe lângă poluarea aerului (cauzatoare de boli devastatoare pentru locuitori) este şi pierderea de către municipiul Constanţa a multe zeci de milioane de euro, de care locuitorii ar fi beneficiat, dacă primăria şi consiliul local s-ar fi obosit să realizeze şi să depună proiecte pentru accesarea de fonduri europene şi chiar de la guvernul Norvegiei, alocate pentru susţinerea şi dezvoltarea transportului în comun nepoluant, electric. Chiar în Bucureşti, cele 300 de milioane de euro alocate de edilii oraşului pentru înnoirea parcului Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), provin în mare parte din fonduri europene nerambursabile.
Un al treilea efect ar fi fost menţinerea şi încurajarea locurilor de muncă pentru români, prin susţinerea industriei naţionale. Din nou se reliefează Cluj-Napoca, unde cele 20 de troleibuze de ultimă generaţie cumpărate sunt asamblate la Astra Vagoane Arad. Modelul este numit IVECO Astra Town 118 şi are un design şi un interior demne de începutul de secol XXI. Mai multă industrie românească înseamnă locuri de muncă mai multe, buget şi dezvoltare, care s-ar vedea în calitatea învăţământului, a sistemului de sănătate, în îngrijirea şi integrarea persoanelor vârstnice, în protejarea pădurilor şi a naturii, precum şi în multe alte domenii, pe care le admirăm în ţările “civilizate”. Până la urmă, aceste țări au ajuns unde sunt, prin solidaritatea și spiritul de comunitate ale locuitorilor.

Foto: tramclub.org

Puţină istorie
Nu este deloc puţin lucru să menţionăm că până în 1990, troleibuzele ajunseseră la 13 linii în municipiul Constanţa, la care se adăugau și tramvaiele. Din acelaşi an, a început declinul.
Conform Enciclopediei Libere Wikipedia, în anul 2003, prin Programul de reabilitare a transportului public, inițiat de primarul Radu Mazăre, se renunță la majoritatea liniilor de troleibuz din Constanța, care se înlocuiesc cu linii de autobuz. Pe traseu nu au mai ieșit decât troleibuzele liniilor 48 și 48B.
Pe data de 4 decembrie 2010, ultimele două linii de troleibuz din Constanța, 48 și 48B, au fost desființate și înlocuite cu linii de autobuz, deservite de autobuze MAZ 103. La scurt timp după aceasta, linia de autobuz 48B a fost și ea desființată, pe motiv de nerentabilitate.
În prezent, transportul în Constanţa se face, aproape exclusiv, cu autobuze MAZ, produse în Belarus. Fosta companie sovietică s-a aliat cu nemţii de la MAN şi, prin condiţiile economice din uniunea Rusia-Belarus, poate produce autobuze şi autocamioane uneori şi cu 30% mai ieftine decât cele ale altor producători de pe piaţa Uniunii Europene. Cu toate acestea, viaţa unui autobuz este de jumătate din cea la care ajunge un troleibuz şi de o treime sau chiar mai puţin din cea a unui tramvai. Ar mai fi interesant de comparat și prețurile la care autobuzele MAZ au fost achiziționate de municipalitatea Constanța.

Citește și: Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, din nou urmărit penal de DNA, pentru complicitate la abuz în serviciu

Ileana Kiss

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *