Amenințare deosebită pentru UDMR, în campania pentru Parlamentul European

Janos Mezei, președintele PCM, Tibor Albert, primarul stațiunii Băile Tușnad, și Zsolt Szilagyi, președintele PPMT

Președintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Janos Mezei, a afirmat într-un interviu acordat pentru Transparent News, pe tema importantelor pregătiri pentru reprezentarea minorității maghiare în Parlamentul Uniunii Europene, că nu a luat, încă, o hotărâre în legătură cu participarea pe o listă comună cu celelalte două partide maghiare, Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), aşa cum se preconiza în urmă cu ceva timp. Însă, s-a referit foarte explicit la posibilitatea unei alianțe cu PPMT, în cazul în care  negocierile cu UDMR nu ar evolua mulțumitor intereselor formațiunii sale.

„Încă suntem în discuţii cu toţii și nu am luat decizia finală. Trebuie să conlucrăm mai bine cu UDMR. Dacă ei nu ne vor lăsa pe listele lor, pe locurile care ar putea să fie eligibile, atunci mai avem o posibilitate: să mergem cu PPMT şi atunci vedem ce mai putem să scoatem. Trebuie să facem faţă pragurilor electorale. Dacă mergem în alianţă, trebuie să obținem 5%, iar dacă mergem doar noi, trebuie să facem 3%”, a afirmat Janos Mezei.

De aceeaşi parte a liniei s-a poziționat şi primarul stațiunii Băile Tuşnad, din județul Harghita, Tibor Albert, care a afirmat că o alianţă electorală este necesară, pentru că ar fi „în folosul tuturor”.

„Eu am părerea că o să ajungem, la urma urmei,  la o coaliţie şi sperăm să mergem împreună. Eu sper să ajungem să fim împreună, pentru că interesul este al tuturora”, a afirmat Tibor Albert, pentru Transparent News.

De asemenea, Tibor Albert a precizat că pentru cursa legată de alegerile europarlamentare, PCM  a pregătit o listă cu opt nume, pe care o susține în cadrul negocierilor cu PPMT și UDMR.

Iar dacă primarul din Băile Tuşnad este favorabil unei alianţe electorale între toate partidele maghiare din România, adică UDMR, PCM, PPMT preşedintele PCM, Janos Mezei spune că o astfel de alianţă depinde numai de UDMR.

„Depinde de UDMR. Acum, noi suntem dispuşi să facem o coaliţie. Dar, ei sunt mai mari şi nu prea vor (o alianță cu PPMT n.r). După procentajele care au apărut în sondaje, acum se poate să fie o şansă şi pentru noi, pentru că UDMR a ajuns la 4.43%, astfel că și ei trebuie să se gândească şi să ia o măsură foarte serioasă. Altfel, toată  lumea va rămâne afară”.

La negocierile cu UDMR care vor avea loc la începutul lunii martie, PCM a ales un nume care poate fi considerat o surpriză pe scena politică maghiară, respectiv pe Zsuzsanna Marton, primar din partea partidului în localitatea Agriș, din Satu-Mare.

Demn de reținut este faptul că PCM și PPMT sunt formațiuni înființate la inițiativa partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, condus de actualul premier, Viktor Orban. Amândouă militează pentru autonomia teritorială a zonei Covasna, Harghita și Mureș (ținutul secuiesc), precum și pentru alte forme de autonomie maghiară, cu precizarea că PPMT are ca specific și o strategie de atragere a unei părți a românilor, pe lângă maghiari, în jocul politic al susținerii obiectivelor sale. Pentru aceasta, promovează un discurs ce susține că întreaga provincie Transilvania ar trebui să se rupă de București, pentru a câștiga mai mult și a nu mai fi „exploatată”. Teoriile au luat naștere în perioada 1918-1920, când se căuta întoarcerea românilor de la lupta națională și păstrarea unității Transilvaniei cu Ungaria.

Prin înființarea celor două partide și prin promovarea discursului radical al acestora, premierul Viktor Orban a reușit să preia sub control și formațiunea principală a maghiarilor, UDMR, care, sub fostul președinte, Bela Marko, își ppropunea urmarea unui program de protejare a intereselor maghiarilor pe o linie de independență, atât față de București, cât și de Budapesta. În prezent, UDMR-ul condus de președintele Hunor Kelemen este beneficiarul unor importante fonduri provenite din Ungaria și și-a asumat, pe lângă discursul specific celorlalte formațiuni, considerat extremist de reprezentanții români, și cooperarea practică cu acestea.

În privința diferențelor de mentalitate, în timp ce, pentru unii dintre români, promovarea transilvănismului este un semn de așa-zisă „modernitate”, în rândul politicienilor maghiari orice colaborare cu partea românească și susținere a păstrării identității naționale a minorității maghiare, în mijlocul statului român (considerat model european de protejare a minorităților), este sancționată cu duritate. Propaganda negativă, etichetarea cu extrem de rușinosul apelativ de „trădător(i) de neam”, ostracizarea și damnarea imaginii și memoriei sunt numai unele dintre mijloacele puse în mișcare într-un astfel de caz. Faptul este considerat, de către unii analiști, rezultatul propagandei permanent și abil susținute de Budapesta.

Lucian Ionescu

Foto: realitatea.net

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *