Presa occidentală: Liderul ungar se luptă cu UE în timp ce problemele privind corupția sunt în creștere

Budapesta, Ungaria – În timp ce conflictul prim-ministrului Ungariei cu Uniunea Europeană pare să se îndrepte spre un sfârșit, sunt în creștere solicitările pentru un control sporit al modului în care sunt cheltuite fondurile din blocul comunitar, comentează portalul apnews.

Un politician al opoziției din Ungaria a adunat mai mult de 470 de mii de semnături pentru a pune presiune asupra prim-ministrului Viktor Orban, în vederea aderării la noul Parchet European (EPPO), o agenție nouă care va începe investigarea anti-corupție în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene, începând cu 2020.

UE a alocat Ungariei 25 de miliarde de euro, din bugetul pentru perioada 2014-2020, dar criticii spun că de multe ori acele fonduri au fost cheltuite pe proiecte exagerat de scumpe sau care nu erau necesare, care umplu buzunarele aliaților lui Orban.

Petiția a ajuns în atenție chiar în momentul în care partidul lui Orban, aflat la conducere, Fidesz, poate fi suspendat sau eliminat din principalul grup parlamentar de centru-dreapta (Partidul Popular European) din Parlamentul European, din cauza poziției înverșunate împotriva UE și a migrației.

În ciuda conflictelor lui Orban cu Bruxelles-ul – acesta crede că birocrația UE a obținut puterea sacrificând statele membre – Ungaria a fost printre statele cele mai de succes din UE în ceea ce privește obținerea de sprijin financiar de la blocul comunitar.

O propunere a UE pentru bugetul din perioada 2021-2027, ar putea conduce la tăierea subvențiilor pentru Ungaria cu 24%, comparat cu ciclul actual de șapte ani – o restructurare a bugetului fiind necesară pe de o parte din cauza ieșirii iminente a Marii Britanii din blocul comunitar.

Politicianul independent, Akos Hadhazy, a lansat o petiție în septembrie 2018, prin care dorea strângerea a un milion de semnături pentru a pune presiune pe guvernul lui Orban în vederea aderării la Parchetul European. Acesta și alți critici au susținut de mai multe ori că procurorul șef al Ungariei, Peter Polt, a eșuat în investigarea multor cazuri suspectate de corupție, unele dintre acestea având legătură directă cu familia lui Viktor Orban.

Până acum, Ungaria a respins aderarea la Parchetul European, invocând suveranitatea națională și emițând îndoieli cu privire la calitatea acestuia.

Totuși, în sondajul anual al „Transparency International” cu privire la corupția publică, Ungaria ocupă locul codaș 26 din cele 28 de țări UE, fiind doar peste Grecia și Bulgaria.

„Există două bastioane care țin acest regim populist la putere – unul este procurorul șef și cel de-al doilea este format din presa publică și propaganda guvernului”, a declarat Hadhazy, în timp ce ajuta activiștii la strângerea semnăturilor, precizând totodată că „(Polt) a încercat cu succes să spele afacerile corupte care au legătură cu guvernul ungar… și cu cei mai remarcabili politicieni.”

„Acest regim politic, care este unul infect și periculos pentru Uniunea Europeană, este susținut cu subvenții europene”, a mai declarat Hadhazy.

Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, l-a apărat pe Polt, numind critica fostului candidat parlamentar Fidesz „o serie coordonată de atacuri politice”.

„În Ungaria, Biroul Procurorului Șef investighează și a investigat toate cazurile pe care le-a considerat justificate”, a mai declarat Szijjarto.

Lista reabilitărilor și a construcțiilor din Budapesta, capitala Ungarei, care au fost finanțate în parte și de UE este lungă și impunătoare.

Aceasta include 648 milioane de dolari (180 de miliarde de forinți) acordați pentru construirea celei de-a patra linii de metrou; 42,4 de milioane de dolari (11,8 miliarde de forinți) acordați Academiei de Muzică Franz Liszt; 20,5 milioane de dolari (5,7 miliarde de forinți) pentru redeschiderea Bazarului din Grădina Castelului Buda și 11,8 milioane de dolari (3,3 miliarde de forinți) pentru construirea patinoarului din City Park, care va fi cel mai mare din Europa. Fondurile europene acoperă între 39 și 89 la sută din costul total al acestor proiecte.

În timp ce Ungaria are de înapoiat câteva fonduri pentru proiecte europene care nu sunt conforme normelor UE, observatorii spun că rămâne destul pentru elita favorită a Ungariei.

„În trecut, a devenit din ce în ce mai clar că există câțiva afaceriști, apropiați de guvern, ale căror societăți câștigă aproape de fiecare dată contractele publice majore”, a declarat Katalin Erdelyi, o jurnalistă de investigații premiată, a portalului de știri atlatszo.hu. „Investițiile sunt, de cele mai multe ori, trecute cu suprapreț, costând mult mai mult decât estimările inițiale”.

Există numeroase „sifoane albe” și în proiectele europene ale Ungariei, unele construite aparent cu scopul unic de a utiliza cât mai multe fonduri europene, a mai declarat Erdelyi.

Un astfel de „sifon” este un pod și un „parc de aventură pentru cicliști”, care ar fi început din orașul Hatvan, aflat la 60 de kilometri de Budapesta. Îngrijorările privind siguranța construcției de calitate inferioară înseamnă că puțini cicliști  folosesc structura, și ceea ce ar putea fi un simplu pod seamănă cu o autostradă șerpuită.

Având sute de agenții de presă ungare care sprijină guvernul, și cu Polt despre care se consideră că se uită de cele mai multe ori în cealaltă parte, frecvent a picat în sarcina Atlatszo și a altor jurnaliști și „câini de pază” ai societății să sape adânc în suspectatele cazuri de corupție.

„Ar fi foarte bine dacă Ungaria s-ar alătura Parchetului European”, a declarat Erdelyi. „Ar fi mult mai ușor să descoperi afacerile suspectate de corupție și să confirmi dacă a existat o utilizare eronată a subvențiilor europene”.

Pe frontul politic european, Fidesz-ul lui Orban ar putea fi suspendat din Partidul Popular European/PPE, cel mai mare grup de partide naționale din Parlamentul European, unde adunarea generală a partidelor are loc în data de 20 martie.

Pentru moment, Orban a precizat în mod repetat că ar prefera să rămână în alianța de centru-dreapta, dar ar dori să o transforme într-o formă anti-imigrație.

Conflictele de lungă durată cu PPE au fost exacerbate de procedurile lansate, anul trecut, de către UE, în legătură cu deteriorarea statului de drept și erodarea valorilor democratice ale UE, în Ungaria, de la întoarcerea la putere a lui Orban, în 2010.

Istvan Hegedus, un fost politician Fidesz, în prezent președinte al Societății Ungare Europene (Hungarian Europe Society), un grup civic situat în Budapesta, susține că Orban, în ciuda tuturor conflictelor cu UE, nu va rupe Ungaria din bloc, doar pentru a continua să obțină sprijinul financiar substanțial al UE.

„Fondurile, într-o anumită măsură, au generat o creștere economică nedurabilă, dar, dacă aceste resurse ar înceta să mai vină, economia ungară ar fi într-o situație mult mai dificilă”, a declarat Hegedus, precizând că subvențiile pentru agricultură sunt vitale pentru economia Ungariei.

Deși „încă nu s-a ajuns acolo”, ar putea veni o vreme în care Orban să se sature de ceea ce el vede ca amestecul crescând al UE – de exemplu dacă succesul populiștilor radicali de dreapta, pe care Orban îl prezice Europei, nu se va materializa, în următorii ani –.

Orban „este un politican care gândește în termeni revoluționari… și poate chiar să încerce să riște să părăsească UE”, a mai spus Hegedus, deși, ungurii în general sunt în favoarea calității de membru al UE. „Acesta va trebui să regândească de 1000 de ori dacă va putea să renunțe la subvențiile europene”.

Ileana Kiss

Foto: businessinsider.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *