Cele mai frumoase gânduri ale Papei pentru români

Binecuvântare și salut oferite de Papa Francisc unui copil în scaun rulant, în România. Foto: Agerpres

În ultimele trei zile, l-am avut ca oaspete în România pe Papa Francisc. Majoritatea creștin-ortodoxă, alături de catolici și de ceilalți locuitori de alt rit sau religie l-au așteptat și privit cu interes și căldură pe oaspetele lor, care le arăta prețuire, salutând, binecuvântând, îmbărbătând, sfințind, sărutând frațește icoana bizantină din piepturile ierarhilor ortodocși, folosindu-le mașina națională și reamintindu-le de valorile pe care s-a clădit edificiul european: iubirea celuilalt, prețuirea ființei umane, iertarea, smerenia, caritatea, acceptarea celuilalt, punerea la subsol a interesului propriu în beneficiul celorlalți, găsirea fericirii în fericirea celorlalți, a celor săraci, suferinzi, uitați. Renunțarea la ura care ne-a înconjurat, cuprinzându-ne din multe direcții.

Vizita Papei a adus împreună, deopotrivă, catolici, ortodocși, români, maghiari, romi, germani, slovaci etc. Majoritate și minoritate au arătat lumii o Românie așa cum este, dincolo de politică și dincolo de vrajbă. Papa Francisc, alături de momentele istorice de la Patriarhia Română și Catedrala Națională, alături de frumusețea Șumuleului-Ciuc, alături de spiritul generator de viață și cultură al Iașilor și de locul plin de dorul unității naționale, dusă până la jertfă, de abnegația pentru credință și biserică, al Câmpiei Libertății, a adus în fața lumii o Românie a înțelegerii și a toleranței.

În spiritul acestei vizite, vă aducem în față o modestă culegere de gânduri, îndemnuri și urări, pe care acest papă, mai puțin obișnuit, ni le-a transmis nouă, tuturor celor care locuim sau ne tragem din România.

București

„Se impune să recunoaștem că, în ciuda numeroaselor dificultăți și lipsuri, România a făcut mulți pași înainte pe acest drum (al pluralismului și democrației – n.r.). Voința de a progresa în diferitele sectoare ale vieții civile, sociale și științifice, a descătușat energiile și inventivitatea, a eliberat forțele creatoare până atunci ținute captive și a dat un nou avânt multorn inițiative, propulsând țara spre secolul al XXI-lea. Vă încurajez să continuați munca de consolidare a structurilor și a instituțiilor necesare, nu doar pentru a răspunde aspirațiilor legitime ale cetățenilor, dar și pentru a stimula și a crea condițiile pentru ca poporul dumneavoastră să-și manifeste întregul potențial și ingeniozitatea de care știm că este capabil”.

„Trebuie să recunoaștem totodată că transformările generate de deschiderea sper o nouă eră au atras după sine, odată cu beneficiile, și apariția unor inevitabile obstacole de depășit și a unor consecințe care nu sunt întotdeauna ușor de rezolvat pentru a păstra stabilitatea socială și pentru buna administrare a țării. Mă refer în primul rând la fenomenul emigrației, care a determinat milioane de oameni să-și lase casa și patria pentru a căuta noi oportunități de lucru și de viață demnă. Mă gândesc la depopularea atâtor sate care, în câțiva ani, s-au văzut părăsite de o mare parte a locuitorilor lor. Îmi dau seama de consecințele pe care toate aceste fenomene le pot avea asupra calității vieții în acele locuri și de secătuirea celor mai bogate surse culturale și spirituale ale poporului vostru, cele care v-au întărit în vremuri grele”, a spus Suveranul Pontif atrângând atenția asupra pericolului declinului demografic, de care suferă România.

Șumuleu-Ciuc

„Aici, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, voi veniţi în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintaşilor voştri şi pentru a întări credinţa în Dumnezeu şi devoţiunea faţă de Preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie în lemn. Acest pelerinaj anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă; participă la el şi credincioşi de alte confesiuni şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii; un apel la a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă şi de viaţă devenită speranţă. A peregrina înseamnă a fi conştienţi că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii, sfântul popor credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând milostivirea Domnului.

„Dacă în Cana Galileei Maria a mijlocit la Fiul ei să facă prima minune, în fiecare sanctuar Ea veghează şi mijloceşte, nu numai în faţa Fiului său, dar şi în faţa fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului, care alimentează diviziunea şi fragmentarea. Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă.

„Iată de ce suntem aici, pentru a spune împreună: Mamă, învaţă-ne să trasăm împreună viitorul. Faptul de a fi pelerini la acest sanctuar ne determină să ne îndreptăm privirea spre Maria şi spre misterul alegerii lui Dumnezeu. Ea, o fată din Nazaret, o mică localitate din Galileea, la periferia Imperiului Roman precum şi la periferia Israelului, prin „da”-ul ei, a fost capabilă să dea început revoluţiei gingăşiei. Misterul alegerii din partea lui Dumnezeu, care îşi fixează privirea asupra celor slabi pentru a-i umili pe cei puternici, ne împinge şi ne încurajează şi pe noi să spunem „da”, ca şi ea, pentru a parcurge calea împăcării. Domnul nu-l dezamăgeşte pe cel care riscă. Să mergem, şi să mergem împreună, lăsând ca Evanghelia să fie fermentul capabil să impregneze totul şi să dea popoarelor noastre bucuria mântuirii.”

Iași

„Tinerii înfloresc când se simt iubiți. Toți înflorim când ne simțim iubiți pentru că iubirea prinde rădăcini și ne cheamă să ne înfigem aceste rădăcini în viața celorlalți. Așa cum ne spun acele frumoase cuvinte ale poetului vostru național care dorea dulcii sale Românii <fiii săi trăiască numai în frăție, ca a nopții stele>. Eminescu a fost un mare poet, dar a dat dovadă şi de o mare maturitate, şi pentru aceasta a dorit ca fraţii săi să se simtă într-adevăr fraţi în România.

Noi aparţinem unii altora, iar fericirea noastră personală se realizează făcându-i fericiţi pe ceilalţi. Toate celelalte sunt poveşti”, a spus Papa Francisc în discursul său.

Blaj

„Pentru Cain nu contează fratele său. Prin indiferenţă, alimentăm prejudecăţi şi instigăm la ură. De câte ori nu judecăm în mod nechibzuit, folosind cuvinte care rănesc, atitudini care seamănă ură şi creează distanţe! Când cineva este lăsat în urmă, familia umană nu mai merge înainte. Nu suntem creştini pe deplin şi nici măcar umani dacă nu ştim să vedem persoana înainte de acţiunile sale, înainte de judecăţile şi prejudecăţile noastre. În istoria omenirii, există mereu atât Abel, cât şi Cain. Există mâna întinsă şi mâna care loveşte.”

Asemenea (cu împovărările făcute de oameni orbului din naștere vindecat de Iisus) sunt împotrivirile şi ostilităţile care se nasc în inima omului atunci când în centru, în loc să fie persoanele, sunt puse interesele particulare, etichetele, teoriile, abstracţiile şi ideologiile, care, pe unde trec, nu fac altceva decât să orbească totul şi pe toţi.

În schimb, logica Domnului este diferită: departe de a se ascunde, în lipsa de acţiune sau în abstracţie ideologică, caută persoana, cu chipul său, cu rănile sale şi cu istoria sa. Îi vine în întâmpinare şi nu se lasă înşelat de discursuri ce nu sunt în măsură să dea întâietate şi să pună în centru ceea ce este important cu adevărat.

Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe „Câmpia Libertății”. Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră, care s-a realizat în divinitatea exprimărilor religioase: aceste lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogățește și caracterizează cultura și identitatea națională română.

Dragi frați și surori, chiar și astăzi reapar noi ideologii, care, într-un mod subtil, încearcă să se impună și să-i dezrădăcineze pe oameni, din cele mai bogate tradiții ale lor culturale și religioase.

Colonizările ideologice disprețuiesc valoarea persoanei, a vieții, a căsătoriei și a familiei și dăunează, prin propuneri distrugătoare, atee, ca și cele din trecut, în mod deosebit tinerilor noștri și copiilor, lăsându-i fără rădăcini din care să poată crește.

Să fiți mărturisitori ai libertății și ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea și dialogul asupra diviziunilor.

Rugăciunea și cel mai frumos îndemn pentru noi

„Preacurata Fecioară Maria să reverse ocrotirea ei maternă asupra tuturor cetățenilor României care, de-a lungul istoriei, s-au încredințat mereu mijlocirii ei. Maicii Domnului vă încredințez pe voi toți și Îi cer să vă călăuzească pe drumul vostru de credință pentru a înainta spre un viitor de progres autentic și de pace și astfel, să contribuiți la construirea unei patrii mai drepte și fraterne!”

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *