Miting de protest împotriva Codului administrativ. „Îl considerăm un act de mare trădare naţională, deoarece limba maghiară devine a doua limbă oficială de stat”

 

În Piaţa Victoriei din Bucureşti a avut loc, duminică, un miting de protest împotriva adoptării de către Guvern a OUG privind Codul Administrativ.
Îmbrăcaţi în costume populare, fluturând steaguri şi intonând cântece patriotice, participanţii la miting au respins Codul Administrativ adoptat prin OUG de Guvern, pe motiv că acest act normativ introduce limba maghiară ca a doua limbă oficială în stat.

Organizatorul protestului, Mihai Tîrnoveanu, preşedinte al Asociaţiei „Calea Neamului” şi vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, susţine că OUG pe Codul Administrativ a fost emisă de Guvern la presiunile UDMR şi ale statului ungar şi este „un act de trădare naţională”.

„Protestăm împotriva Codului Administrativ. Vom cere Guvernului abrogarea ordonanţei de urgenţă prin care s-a dat Codul Administrativ, pe care îl considerăm un act de mare trădare naţională, deoarece limba maghiară devine a doua limbă oficială de stat. Se diminuează foarte mult caracterul naţional prevăzut în Constituţia României, prin desfiinţarea pragului de 20% de folosire a limbii minorităţilor naţionale în administraţie. Nu este normal ca folosirea limbilor minorităţilor în administraţie să rămână la mica – marea negociere pe care UDMR o va face în consiliile judeţene, unde îşi va putea impune punctul de vedere”, a declarat Tîrnoveanu.

În opinia sa, OUG pe Codul Administrativ duce la disoluţia autorităţii statului român în mai multe zone ale ţării, în care populaţia românească este redusă numeric şi favorizează obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, obiectiv public asumat al UDMR.
„UDMR este doar o unealtă a Budapestei, prin care se vrea obţinerea autonomiei Ardealului”, a spus Tîrnoveanu

 

La finalul şedinţei Executivului, care a avut loc miercuri, purtătorul de cuvânt, Nelu Barbu a afirmat că hotărârea se va aplica şi în zonele unde ponderea populaţiei minoritare este sub 20%

„Codul Administrativ păstrează prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ, autorităţile Administraţiei Publice Locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raportul cu aceştia şi a limbii minorităţii naţionale respective în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului Administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, deci se menţine acea prevedere cu 20%, însă în baza principiilor autonomiei locale se acordă dreptul Autorităţilor Publice Locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20% aşa cum a decis Parlamentul”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul şedinţei Executivului.

O altă modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba români şi în limba minorităţilor”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorităţi.

„Se înlocuieşte sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română şi în limba minorităţilor naţionale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari şi se întrunesc condiţiile prevăzute în legislaţie astfel încât să poată fi utilizate limba minorităţilor naţionale pe afişarea plăcuţelor de identificare a localităţii să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiţii legale pentru afişarea numelui localităţii şi în limba minorităţilor naţionale, numele localităţii va fi afişat în limba română, în limba germană şi în limba maghiară. Era necesar această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situaţie în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari şi restul etnici români, şi atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuşi pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislaţie să fie prevăzut clar limba română şi limba minorităţilor naţionale”, a explicat Barbu.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *