Adevărul despre rezultatele catastrofale de la examenul de bacalaureat. Situaţie deosebită în Transilvania. Reacţiile inspectorilor. „În limba română vorbesc numai în oraşe”

 

Ordinul Ministerului Educaţiei, publicat în Monitorul Oficial, precizează că, la examenul de Bacalaureat 2020, lucrările nu vor mai fi corectate încrucișat, în alte județe.

De asemenea, profesorii care corectează lucrările la Bacalaureat nu vor mai trebui să fie formați ca evaluatori, potrivit  transparentnews.ro

Articolul 9, alineatul (4) din ordinul MEN publicat în Monitorul Oficial:

“Cadrele didactice nominalizate ca profesori evaluatori sunt selectate, de regulă, din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educației Naționale”.

Rata de promovare în ansamblu (înainte de contestații), incluzând și elevii proveniți din promoțiile anterioare, este de 67,2%.

Măsura a fost luată din cauza rezultatelor foarte slabe înregistrate în acest an în aproape toate judeţele ţării.

O situaţie deosebită s-a înregistrat în judeţele din Transilvania unde ponderea elevilor de etnie maghiară este mai mare.

În acest sens, doi aleși pe listele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) au înaintat în Parlamentul României o inițiativă legislativă de modificare a Legii Educației Naționale, care prevede eliminarea examenului de limbă română pentru elevii minoritari.

Politicienii UDMR nu înțeleg, sau nu vor să înțeleagă, că prin acest mod de acțiune nu fac altceva decât să distrugă viitorul copiilor maghiari, să-i văduvească de posibilitatea unui trai decent, într-o Europă a valorilor și progresului, și nu într-una a enclavizării și a izolării față de semenul tău de altă naționalitate.

Demeter Levente, profesor din Cristuru Secuiesc, care în prezent este inspector general al Inspectoratului Şcolar al judeţului Harghita, a afirmat despre această situaţie că speră ca după aplicarea noului curriculum şcolar ca lucrurile să de îndrepte.

„În zona noastră este adevărat sunt rezultate mai slabe la limba şi literatura română. Aici în zona asta este o situatie specială pentru că aici limba maternă a etnicilor maghiari este maghiara. Ei vorbesc  în limba lor maternă. În limba română vorbesc numai  în oraşe. În mediul rural nu prea vorbesc în limba română. Acum şi cei care au intrat în clasa a VII-a au un curriculum nou, care pune accentul pe comunicare. Este vorba  despre posibilitatea ca aceşti elevi să poată să comunice. Noi facem eforturi și așteptăm să vedem care va fi rezultatul. Elevii care sunt acum în clasa a VII-a, la anul vor fi în a VIII-a şi să vedem ce rezultate vor avea la examenul de evaluare naţională”, a afirmat inspectorul general.

În legătură cu numărul de ore de limba română predate în şcoli, Demeter Levente a considerat că sunt suficiente.

„Acum, daca vorbim de programă, toată lumea spune că ar trebui micşorată. Spun că au prea multe ore. Au patru – cinci ore pe săptămână de limba română şi cred şi eu că e suficient. Modul de predare trebuie să se schimbe. Ministerul a încercat acum doi ani să schimbe ceva. A schimbat curriculumul pentru toţi elevii care nu au limba maternă pe cea română şi să vedem când aceşti elevi vor ajunge în clasa a VIII a ce rezultate va da acest nou curriculul care a fost adoptat.

Avem copii care în viaţa lor de zi de  zi, mai ales în zona rurală – că în zona urbană se mai găsesc oameni care stiu limba română, aceşti copii nu au avut unde să înveţe limba română”, a spus Demeter Levente.

O părere oarecum diferită o are doamna insprector general adjunct din judeţul Mureş, Ildiko Illes, care a susținut că ar trebui să se pună accent pe o mai bună comunicare şi învăţare a limbii române în afara şcolii, recunoscând, totodată, că rezultatele la examenul de bacalaureat au fost catastrofale în acest an.

„Consider că nu numai elevii maghiari au rezultate foarte slabe. Toţi au rezultate foarte slabe. Făcând o analiza amplă, consider că aceste rezultate oglindesc realitatea. Înainte, 40% erau la liceu şi 60% la şcoala profesională. Pe urmă 60 % la liceu si 40 % la şcoala profesională. Acum, cei care au terminat clasa a VIII-a şi la evaluarea natională au luat 1 şi 2 sau nici nu au participat la evaluarea naţională, au intrat la liceu. Ori, din copiii aştia cum să scoatem media de 7 la bacalureat?

Şi consider că aceste examene sunt foarte reale, foarte corecte şi mă bucur foarte tare că am ajuns să vedem realitatea şi să nu ne ascundem în spatele ei. Probabil, din aceste rezultate si văzând rezultatele, oamenii încearcă să-şi orienteze copiii si copiii incearcă să se orienteze singuri, iar cadrele didactice şi comunitatea încearcă să orienteze copiii către ce știu mai bine.  Eu nu pot să spun că cei de la sectia maghiară sunt mai slabi sau mai decât cei de la secţia română.

Nu pot să categorisesc copiii după etnie. Că este puţin mai greu, pentru că învaţă o limbă în plus, nu este limbă lor maternă, dar asta nu înseamnă că îi categorisim că sunt mai slabi sau mai puţin slabi.

Recunosc că programa nu este prea bună. Am susţinut asta. Acum cei din clasa a VII-a sunt pe curicula nouă. Sperăm acum cu noua curiculă să fie rezultate mai bune. Consider că prima oară ar trebui să ştie să converseze şi apoi să înveţe literatura. Şi eu am învăţat întâi în curte afară şi apoi am învăţat literatura”, a afirmat Ildiko Illes.

Doamna inspector școlar general-adjunct din Mureș, Ildiko Illes, a mai revelat ceva interesant: că domnia sa a învățat limba română, afară, în curte. Ceea ce ne face să ne gândim de ce în zonele locuite preponderent de maghiari sau în care maghiarii au beneficiat de școli cu predare în limba proprie, au dispărut aproape complet școlile mixte, școlile care aveau și clase în limba română și clase de maghiară! Acesta a fost unul dintre obiectivele majore urmărite și realizate de UDMR, în ultimele decenii și care i-a reușit, cu ajutorul politicienilor români, interesați să vândă orice, pentru câștiguri „politicianiste”.

Menționăm că o investigație realizată de Transparent News (ce poate fi consultată aici), cu date furnizate de Ministerul Educației Naționale, a arătat ca promovabilitatea la Bacalaureat, în prima sesiune de examinare din acest an, a elevilor maghiari din județul Harghita a fost de numai 50%, a celor din județul Covasna de 56 de procente, pe când 86% dintre elevii (care ar trebui să fie discriminați în aceeași măsură, de proba în plus, la Limba română) din județul Cluj, au promovat examenul de Bacalaureat.

Putem spune că proba la limba română a făcut ca numai 59% dintre covăsneni și 54% dintre harghiteni să reușească să promoveze examenul la această disciplină, dar… dacă ne uităm, din nou, la municipiul Cluj-Napoca, ne întrebăm cum se explică faptul că 95% (!) dintre elevii de etnie maghiară de acolo au obținut notă de trecere la limba română? Pentru ei nu a fost la fel de greu, oare, Bacalaureatul?

O altă concluzie interesantă o desprindem atunci când analizăm situația notelor obținute și la cea de a doua disciplină obligatorie de la Bacalaureat. Interesant este faptul că în județele Harghita și Covasna, ponderea elevilor maghiari care au obținut nota de trecere la matematică este similară celor care au promovat limba română. Ori, nimeni nu poate justifica aceste rezultate slabe obținute la matematică prin faptul că elevul de etnie maghiară nu știa limba română… Aceeași concluzie este susținută de rezultatele elevilor maghiari clujeni la proba de matematică de la Bacalaureat, procentul celor care au obținut nota de trecere fiind net superior celor din secuime.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *