Ungaria și acțiunile acestei țări, la judecata forurilor europene

Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez al Afacerilor Europene. Foto: Financial Times/ EPA-EFE/Stephanie Lecocq

Viktor Orban. Foto: euractiv.com preluat de transparentnews.ro

Luni, 16 septembrie 2019, a avut loc prima audiere a Ungariei, în fața miniștrilor Uniunii Europene (UE), la Bruxelles, pentru risc de „încălcare gravă” a valorilor unionale. Cu această ocazie, reprezentanții ungari au contestat procedura de încălcare (infringement), care a fost lansată de Parlamentul European și care ar putea duce la suspendarea dreptului la vot al acestei țări, cea mai drastică sancțiune prevăzută de tratatele UE, pentru un stat membru, precizează site-ul Transparent News.

Concluzia audierii a fost că miniştrii unionali nu s-au arătat convinși și au declarat că „rămân sesizaţi” pe tema dosarului ungar, intenţionând audieri ulterioare.

Europarlamentarii şi-au exprimat „neliniștile” legate de soarta libertăților şi a valorilor UE în Ungaria, mai ales la capitolele: independența Justiției, libertatea presei, a universităţilor, migranții și drepturile minorităţilor.

Reacția post-audiere a ministrului ungar al Justiției, Varga Judit, lansată pe o platformă de socializare, a fost: „Este în interesul întregii UE să închidem acest capitol nefericit şi să ne concentrăm pe marile provocări care ne aşteaptă.” Cu scurt timp înainte de audieri, Varga Judit a susținut: Încă o dată, suntem puşi la stâlpul infamiei, pentru faptul că respingem imigraţia în masă”, și a publicat o notă de informare de 158 de pagini, adresată miniştrilor UE, în care rezoluţia Parlamentului European a fost calificată ca fiind „motivată politic, părtinitoare şi incorectă în multe aspecte”, iar concluziile ca „nejustificate”.

Conform Agenției France Press, un comunicat franco-german a estimat „tabloul general descris în raportul Parlamentului European cu privire la respectarea valorilor fundamentale ale Ungariei” ca fiind „îngrijorător” și a continuat, precizând că „ameninţările care apasă asupra statului de drept şi drepturilor fundamentale în Ungaria ne privesc pe toţi”.

Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez al Afacerilor Europene. Foto: Financial Times/ EPA-EFE/ Stephanie Lecocq

Demersul survine după ce în cursul lunii august guvernul Finlandei, țara care deține președinția rotativă a UE, a anunțat că dorește să crească presiunea asupra Ungariei și să facă următorul pas în procedura de încălcare (infringement) prevăzută de Articolul 7 din Tratatul UE (numit și „opțiunea nucleară”).

Audierea în Consiliu reprezintă o etapă prevăzută de Articolul 7, cel declanșat, prin vot, la finele anului 2018, în Parlamentul European. Cea mai dură sancțiune pentru un stat membru UE vizat de articolul 7 ar fi suspendarea dreptului de vot în instituțiile europene, însă sancțiunea nu este chiar o perspectivă imediată pentru Ungaria. În cazul acesteia, ar fi nevoie de unanimitate de voturi, iar țări cu poziții contrare celor ale conducerii UE – Polonia și Italia – nu s-ar alătura demersului de pedepsire.

Ca „represalii”, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, și purtătorul de cuvânt al acestuia, Zoltan Kovacs, au lansat o serie de atacuri la adresa Finlandei și a realităților din interiorul acestui stat European. Șarjele ungare au țintit subiecte ce au variat de la nivelul de violență domestică care s-ar înregistra în Finlanda și până la atitudinea statului finlandez, care ar fi fost văduvit de unele insule de importanță strategică, ce îi aparțineau, după ce acestea ar fi fost cumpărate de oligarhi ruși.

Zoltan Kovacs, care deține și funcția de secretar de stat pentru comunicare și relații internaționale, s-a făcut remarcat la nivelul mass-media europene prin alegațiile la adresa Finlandei, conform cărora, statul nordic „nu ar avea o Curte Constituțională, justiție independentă sau libertate a presei și că dă semne și de alte probleme foarte serioase”.

Acesta a subliniat numărul „încremenitor” de femei supuse mutilării genitale și „amenințarea mormântului”, la care ar fi supuse „minoritățile religioase recent stabilite” în Finlanda.

Afirmațiile lui Zoltan Kovacs s-au dovedit de o flagrantă lipsă de documentare, cel mai vădit fiind cazul Curții Constituționale, care există și funcționează în Finlanda, stat care este cotat în clasamentul anual al democrațiilor ziarului The Economist (Economistul) printre cele mai bune poziții.

Există semne că Finlanda intenționează să-și folosească perioada de președinție a Consiliului Uniunii Europene pentru a promova adoptarea proiectului amenințător al Bruxelles-ului de a tăia alocările bugetare pentru statele care încalcă principiul „domniei legii”. Acest proiect țintește state din Europa Centrală și de Est, printre care Polonia, Ungaria, dar și România.

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *