Alegeri prezidențiale 2019. Diaspora

 

Vineri, alegătorii de peste hotare vor putea vota în intervalul orar 12:00-21:00, iar sâmbătă și duminică în intervalul orar 7:00-21:00, cu posibilitatea de prelungire până la ora 23:59 pentru alegătorii care se află în incinta secției de votare până la ora 21:00, potrivit  transparentnews.ro

Românii din străinătate pot vota cu următoarele documente:

cartea electronică de identitate;

cartea de identitate provizorie;

buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;

paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic/ paşaportul simplu temporar;

în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar

 

Lista secțiilor de votare din Diaspora

Aceste acte pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Primul tur în cazul alegerilor prezidențiale 2019 vor avea loc pe 10 noiembrie. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019.

Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

Votarea începe duminică la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. Prin excepție, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12.00 și se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00 (art. 44 din Legea 370/2004).

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot își pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23.59 (art. 46 din Legea 370/2004).

 

Ordinea în care cei 14 candidați apar pe buletinul de vot a fost stabilită de către Biroul Electoral Central (BEC) prin tragere la sorți.

Klaus Iohannis

Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Primul este chiar președintele Klaus Iohannis, care își dorește un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Este susținut de PNL. Născut la Sibiu, are 60 de ani și a absolvit Facultatea de Fizică de la Cluj. A fost profesor de fizică, iar apoi inspector școlar. Vreme de 14 ani, între 2000 și 2014, a fost primar al municipiului Sibiu. A câștigat primul mandat de președinte cu peste 6, 2 milioane de voturi, după o finală cu Victor Ponta.

Theodor Paleologu

Pe poziția a doua a buletinului de vot găsim un fost ambasador în Danemarca și Islanda. Theodor Paleologu, 46 de ani, a renunțat la diplomație pentru a intra în politică în 2008. A fost ales deputat de București (PDL/PMP) și a deținut postul de ministru al Culturii timp de un an. A studiat Filosofia la Sorbona și are un doctorat în științe politice la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Este susținut de PMP.

Dan Barna

Dan Barna, propus de alianța USR – PLUS pentru funcția de președinte, este pe poziția a treia a buletinului de vot. Deputat și președinte al Uniunii Salvați România, s-a născut în urmă cu 44 de ani la Sibiu și este jurist de profesie. În 2016 a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul Cioloș.

Kelemen Hunor

Următorul candidat, pe poziţia a patra a buletinului de vot este liderul UDMR, Kelemen Hunor. Are 51 de ani și este deputat din anul 2000. A fost ministru al Culturii în două rânduri. Kelemen Hunor are specializări în medicină veterinară, dar și în filosofie. Este autorul unui roman și a mai multor volume de poezie. Pentru activitatea literară a obținut în anul 1995 Premiul Uniunii Scriitorilor.

Viorica Dăncilă

Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Viorica Dăncilă este candidatul PSD la funcția de președinte al României. A ajuns la conducerea Guvernul României în ianuarie 2018, iar din luna mai a acestui an a preluat conducerea PSD, după încarcerarea fostului lider, Liviu Dragnea. Viorica Dancilă a fost europarlamentar între 2009 și 2018. Născută la Roșiorii de Vede, are 55 de ani, este absloventă a Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești și a fost inginer și profesor de tehnologie.

Cătălin Ivan

Un alt fost europarlamentar, Cătălin Ivan este candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN). Cătălin Ivan, 40 de ani, este economist, iar cele două mandate din Parlamentul European le-a obținut pe listele PSD.

Ninel Peia

Urmează pe buletinele de vot un fost deputat PSD, Ninel Peia, care candidează din partea partidului Neamul Românesc.

Sebastian-Constantin Popescu

Cel mai tânăr dintre candidați, Sebastian-Constantin Popescu, este reprezentantul partidului Noua Românie.

John Ion Banu

Alegeri prezidențiale 2019 Diaspora. Pe poziția a noua îl găsim pe John Ion Banu, fondatorul partidului Națiunea Română.

Mircea Diaconu

Fostul actor Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România completează lista candidaților. Are 69 de ani și a intrat în politică în 2008, când a fost ales senator pe listele PNL. Iar în 2012 a fost pentru câteva luni ministru al Culturii în cabinetul condus de Victor Ponta. În ultimii cinci ani a fost europarlamentar independent. Acum este susținut de Pro România și de ALDE.

Bogdan Stanoevici

Un alt actor și director de circ, Bogdan Stanoevici, este candidatul independent aflat pe poziția a 11-a a buletinului de vot. A fost ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Ponta.

Ramona Ioana Bruynseels

Ramona Ioana Bruynseels, 39 de ani, este candidata Partidul Puterii Umaniste din România. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj și are un masterat în managementul administrației publice la Școala de Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. A fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul premierului Viorica Dăncilă.

Viorel Cataramă

Urmează cel mai bogat dintre candidați, cel puțin potrivit declarațiilor de avere. Viorel Cataramă, 64 de ani, candidează susținut de Partidul Dreapta Liberală, formațiune pe care a înființat-o după plecarea din Partidul Național Liberal. Este om de afaceri și a fost senator PNL.

Alexandru Cumpănaşu

Lista este încheiată de Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceșanu, care a decis să candideze independent la Președinție după tragedia de la Caracal în care nepoata sa a fost ucisă. Este președintele Asociației pentru Implementarea Democrației și președinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, scrie digi24.ro.

Conform mai.gov.ro, la alegerile prezidențiale 2019 nu au drept de vot: debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

 

Biroul Electoral Central a acreditat trei institute pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieşirea de la urne la alegerile prezidenţiale, la nivel naţional.

Potrivit BEC, au fost acreditate să realizeze sondaje la ieşirea de la urne atât pe 10 noiembrie, cât şi pe 24 noiembrie:

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES

Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde

Operatorii de sondaj au acces în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare, în intervalul orar 7,00 – 21,00, dar nu în interiorul secţiilor, se arată în deciziile BEC.

Totodată, aceştia au obligaţia de a nu tulbura ordinea şi liniştea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

 

Potrivit art. 44 din Legea nr. 370/2004, alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:

în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii;

în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;

în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea;

în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot;

în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate.

De asemenea, cetățenii români au posibilitatea de a vota prin corespondență, dacă s-au înregistrat online în acest sens.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *