1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Marea Unire de la 1918

 

Marea Unire de la 1918 înseamnă întregirea statului național român, care s-a înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub stăpânire străină, cu România, mai exact Unirea Basarabiei cu România, a Bucovinei și a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, potrivit  transparentnews.ro.

Decembrie 1918 este data la care „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” a proclamat, la Alba Iulia, unirea cu România. Erau ultimele provincii istorice care se alăturau ţării. Înainte de a fi întreagă pe hartă, România unită a existat în mintea politicienilor, în lecţiile de limbă română, în strategiile militare şi în eforturile diplomatice.

Marea Unire a fost recunoscută pe plan internațional prin tratatele semnate la Trianon (4 iunie 1920) și Saint-Germain-en-Laye (10 septembrie 1919).
Condiţii premergătoare Marii Uniri

Unirea din 1918 a fost posibilă şi datorită unui context istoric favorabil. Semnalul l-a dat, pe 27 martie, Basarabia. Imperiul ţarist se destrămase în momentul în care Sfatul Ţării de la Chişinău a decis Unirea cu România.

În februarie 1917, pe fondul lipsurilor şi nemulţumirilor provocate de război, la Sankt Petersburg izbucneşte Revoluţia Rusă. Revendicările democratice, nevoia de instaurare a unui regim reprezentativ, antipatia care înconjura familia imperială, au dus în martie la abdicarea ţarului Nicolae al II -lea.

Unda cererilor democratice de la Sankt Petersburg a ajuns în Basarabia în aprilie. Şefii obştilor săteşti cereau autonomie administrativă, culturală şi economică şi convocarea unei adunări reprezentative care să adopte legile necesare. Pe 1 mai, la Odesa, a avut loc o adunare a 10 mii de soldaţi şi ofiţeri români basarabeni a expus aceleaşi revendicări plus crearea unei armate separate de cea ţaristă – aşa-numitele cohorte moldoveneşti. Clerul a cerut la rândul său autonomie, concret, mitropolit român în fruntea Bisericii, care să nu depindă de Sankt Petersburg.

În vară a luat fiinţă Partidul Naţional Moldovenesc cu misiunea declarată de a obţine autonomia Basarabiei. În fruntea românilor se aflau lideri care riscaseră deja enorm în eforturile lor de a apăra drepturile naţiunii române. Medicul Daniel Ciugureanu, fusese arestat şi trimis în Siberia de autorităţile ţariste pentru că tipărise un ziar în limba română: Matematicianul şi teologul Pantelimon Halipa trăise şi el gerurile Siberiei, învinuit fiind că publicase „Deşteaptă-te, române” în publicaţia cu apariţie pasageră „Basarabia”. Profesorul de matematică Ion Inculeţ avea deja experienţă politică la Sankt Petersburg. Astfel de conducători, cultivaţi şi capabili să îşi asume decizii riscante, convoacă între 5 şi 7 noiembrie 1917 aşa-numitul Comitet Militar Central – o adunare a 400 de soldaţi şi ofiţeri – delegaţi a peste 300 de mii de basarabeni. Reuniunea a dat puterea Sfatului Ţării care s-a întrunit ulterior.

Ion Varta, director Arhivele Naționale Chișinău: „Am avut parte de acest congres care a luat două deziderate majore: Proclamarea autonomiei Basarabiei şi convocarea unui Parlament al Basarabiei. În scurt timp, datorită eforturilor pe care le vor întreprinde cei care vor fi delegați in acel birou de organizare al Sfatului Ţării, se va produce acest eveniment istoric.

Exact în această sală în care ne aflăm acuma, în debutul acelei ședinte istorice, în sala arhiplină, erau prezenți peste 100 de deputați ai Sfatului Ţării, nu erau chiar toți, dar majoritatea covârşitoare era prezentă”.

Sfatul Ţării, întrunit pentru prima dată la 4 decembrie aici, avea 138 de membri. Majoritatea 70% erau români, restul ruşi, ucrainieni, bulgari, germani şi evrei. La mijlocul lui decembrie, Sfatul Ţării proclamă Republica Federativă Democratică Moldovenească în teritoriul dintre Prut şi Nistru, îl alege preşedinte pe Ion Inculeţ şi şef al Consiliului Director, adică al guvernului provizoriu, pe Daniil Ciugureanu.

Dar tânăra republică are puţine şanse de supravieţuire. Pe 7 noiembrie, la Sankt Petersburg, avusese loc lovitura de stat prin care Vladimir Ilici Lenin şi Leon Troțki preluaseră puterea în Rusia. Cele două decrete ale Consiliului Comisarilor Poporului – decretul asupra păcii şi cel asupra pământului – au aruncat Imperiul în haos. La 20 noiembrie, Ucraina şi-a proclamat independenţa, dar Kievul nu reuşea să-şi impună autoritatea. Pe 21 decembrie, pentru a stăvili dezordinile care izbucniseră şi aici, Consiliul Director de la Chişinău cere ajutorul guvernului român aflat în refugiu la Iaşi. Dar problemele statului român, redus de ocupaţia germană la numai o treime din teritoriu, duc iniţial la un refuz.

La 17 ianuarie 1918, trupele bolşevice ocupă Chişinăul. Executivul basarabean apelează din nou la Armata Română şi primeşte sprijinul a două divizii de infanterie. Sfatul Ţării revine în fruntea republicii. La 6 februarie, Basarabia îşi declară independenţa totală faţă de Rusia. În fostul imperiu, bolşevicii trecuseră la naţionalizare, colectivizare, mutaseră capitala de la Sankt Petersburg în cetatea medievală a Kremlinului de la Moscova şi dăduseră startul unui sângeros război civil. Indiferent de etnie, liderii politici de la Chişinău înţelegeau că republica lor era complet lipsită de apărare.

Dezbaterile din Sfatul Ţării care au avut loc în această sală – acum sala de festivităţi a Academiei de Artă şi Muzică din Chişinău – au fost aprinse. Dar tabăra românească avea şi argumente strategice puternice. Ucraina independentă voia să încorporeze Basarabia, iar Moscova bolşevică să instaureze aici comunismul. Foarte important a fost mesajul lui Constantin Stere, basarabean, dar trimisul guvernului României în adunare.

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a adoptat cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 36 de abţineri, Unirea Basarabiei cu România.

 

Parade militare de ziua Marii Uniri

Bucurestiul si Alba Iulia sunt in lumina reflectoarelor, duminica, iar in intreaga tara au loc 660 de parade militare, ceremonii de depuneri de coroane si evenimente cultural-artistice cu ocazia implinirii a 101 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania in anul 1918.

Cele mai mari evenimente sunt organizate in Bucuresti si Alba Iulia.

In Capitala, evenimentele incep la ora 09:00, cu o ceremonie militara si religioasa de depuneri de coroane si jerbe de flori, la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol I. Parada militara incepe la ora 11:00, in Piata Arcului de Triumf.

Aproximativ 4.000 de militari si specialisti din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informatii si Administratia Nationala a Penitenciarelor, din care 500 militari din peste 20 de tari aliate sau partenere, aproximativ 200 de mijloace tehnice si peste 50 de aeronave, vor fi la parada militara de duminica.

Totodata, cu ocazia Zilei Nationale, Drapelul national va fi arborat in toate institutiile militare din tara, iar la bordul navelor maritime si fluviale se va ridica Marele Pavoaz.

Militarii aflati in misiune in teatrele de operatii din Afganistan, Balcanii de Vest, Mali si Irak, precum si cei aflati in misiune in Polonia, desfasoara ceremonii militare si activitati specifice cu ocazia Zilei Nationale.

Ministerul de Interne a anuntat ca peste 27.000 de politisti, jandarmi, pompieri si paramedici SMURD sunt la datorie pentru a asigura masurile de ordine publica si interventiile in caz de urgenta, cu accent pe evenimentele publice prilejuite de Ziua Nationala.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *