Profesor american, laureat Nobel: Viktor Orban, dictatorul de facto al Ungariei. Analiza care ţinteşte guvernarea nedemocratică de la Budapesta

Profesorul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru Economie, în anul 2008, a publicat, pe 9 aprilie, un editorial terifiant în prestigiosul New York Times, în care arată că, pe lângă teama de COVID-19 şi de o (nouă) criză economică, este cu mult mai de speriat pierderea valorilor democratice, aşa cum sunt cunoscute ele astăzi.

Analiza profesorului Krugman pleacă de la situaţia alegerilor locale din statul american Wisconsin, unde în pofida interdicţiilor de mişcare şi a unor lacune legale, procesul electoral a avut loc, deoarece avantaja formaţiunea care controlează deja parlamentul statal.
Lămuritor pentru modul în care pot fi estompate valorile democratice din societatea modernă, Paul Krugman pune pe tapet cazul Ungariei (tot mai analizat în ultima perioadă, de către diverşi analişti), unde strategia de control total a lui Viktor Orban, a făcut ca democrația să fie grav afectată.

„Pentru a vedea cum o democraţie modernă poate muri, să privim la evenimentele din Europa, în special la cele din Ungaria, din ultima deceniu”, spune Krugman.
„Ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, începând cu 2011, a fost că Fidesz, partidul naţionalist („white nationalist”) aflat la putere, a făcut uz de poziţia sa pentru a aranja sistemul electoral, făcându-și, în fapt, conducerea permanentă. Ulterior, şi-a consolidat controlul, utilizând puterea politică pentru a recompensa firmele şi oamenii de afaceri apropiaţi, în timp ce criticii au fost sancţionaţi, mergând până la suprimarea presei independente.
Până recent, se părea că Viktor Orban, dictatorul de facto al Ungariei, s-ar fi putut mulţumi cu un autoritarism soft, conducând un regim care a păstrat unele forme exterioare ale democraţiei, neutralizând şi pedepsind oponenții, fără a face efectiv din critică, o ilegalitate.
Dar, în prezent, guvernul său s-a folosit de coronavirus pentru a abandona pretinsa guvernare constituţională, dându-i lui Orban puterea a conduce prin decrete.”

Analiza profesorului american este îngrijorătoare, nu atât prin predicţiile pe care le face, cât prin faptul că face apel la valori fundamentale ale societăţii contemporane, care trebuie respectate şi preţuite chiar în momentele de criză, economică sau de sănătate, pentru a nu intra într-o „criză de democraţie”. Modelele Viktor Orban şi Vladimir Putin devin, din păcate, tot mai atrăgătoare pentru mulţi români, neglijând faptul că iadul este pavat cu intenţii bune şi uitând că atrocităţile secolului XX au apărut întotdeauna acolo unde democraţia a fost slăbită, chiar pentru un timp scurt.

Ileana Kiss

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *