Joia Mare. Tradiții și obiceiuri

 

Joia Mare, care se mai numește Joia Neagră sau Joia Patimilor, e o zi importantă, cea a Deniei Mari, potrivit transparentnews.ro

Acum, Mântuitorul Hristos s-a dus în Grădina Ghețimani, unde s-a rugat cu lacrimi de sânge, pentru că știa ce are să I se întâmple. În Joia Mare le-a spălat picioarele ucenicilor Săi, în semn de totală smerenie, El, Dumnezeu fiind. Ce este acesta dacă nu semnul totalei smerenii, a iubirii necondiționate a Domnului pentru creația Sa?

Desigur că această zi ne îndeamnă la smerenie, la plecarea capului, la înfrângerea patimilor, la lucrarea binelui, la uitarea răului ce ni s-a făcut. Întocmai cum a făcut Dumnezeu Însuși.

În biserici, în această zi se săvârșește Denia celor 12 Evanghelii, la sfârșitul căreia este scoasă din altar Sfânta Cruce a Mântuitorului, semnificând mormântul Acestuia. În fața ei și pe sub masă vor trece credincioșii, în semn de respect și de smerenie față de durerea inimaginabilă a Domnului săvârșit pe  cruce pentru păcatele oamenilor.

Vineri și sâmbătă vor fi zile aliturgice, adică nu se va mai săvârși Sfânta Liturghie

Există niște obiceiuri ce s-au cimentat, căpătând rost de tradiție în anumite părți ale țării, dar nefundamentate dogmatic. În unele locuri, bolnavii și fetele și cei care au un necaz mare fac mătănii împletind noduri. Fiecărui nod îi atribuie câte o dorință pusă în timpul citirii Sfintelor Evanghelii. Apoi, poartă aceste mătănii la mână până când dorințele li se împlinesc.

În popor, Joia Mare mai este numită Joia Morților. De acum și până în noaptea de Înviere nu se vor mai trage clopotele la biserică și nu se va mai săvârși Sfânta Liturghie. Se va auzi doar toaca.

În Joia Mare (și, de fapt, în toată Săptămâna Mare) nu se mănâncă mâncare cu ulei sau oțet. Și nici urzici. Pentru că oțet I S-a dat să bea în timpul patimilor și cu spini și urzici a fost lovit. Acum se vopsesc ouăle în roșu. Se spune că dacă dormi în Joia Mare vei fi leneș tot anul. În Vrancea se crede că vin morții să se încălzească și de aceea se face focul din lemn de alun peste care se pune tămâie pentru afumat. În Gorj se face foc din boji, iar gestul are aceeași semnificație – să se încălzească morții.

În Moldova, în dimineața Joii Mari, înainte de cântatul cocoșului a treia oară, oamenii fac focul în curți. E ultima zi în care se mai fac slujbe de pomenire sau parastase până la Rusalii. În unele regiuni se împart colivă și colaci. Acum și doar acum se fierb ouăle (e doar o superstiție din popor) – se crede că ouăle vopsite azi nu se strică.

Joi este ziua din Săptămâna Mare în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *