Mare sărbătoare creștină în România. Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți de români

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului, potrivit transparentnews.ro

Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor. În timpul domniei sale au fost adoptate o mulțime de decizii în favoarea Bisericii și a preoților. În 321, el a declarat duminica, sărbătoarea săptămânală a creștinilor, drept zi de odihnă în imperiu și zi în care și soldații asistau la slujbă.

Despre mama sa, Elena, se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

Familia împaratului a sprijinit repararea bisericilor, dar a ajutat și la construirea altora. Totodată, împaratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând orașul Bizantium în Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creștină a Imperiului Roman (de Răsărit).
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astazi, Nis, în Serbia). După moartea tatalui său, din 304, a fost proclamat împărat. Intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea.

În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va face acest lucru și va ieși biruitor din luptă.

În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor și, astfel, creștinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).

Amintim că în vremea împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez.

În calendarul popular, sărbătoarea este cunoscută și drept Constantin Graur sau Constantinul Puilor și se mai spune că este și sărbătoare a păsărilor pădurilor. Se spune din bătrâni că în această zi păsările pădurii își învață puii să zboare.

Viticultorii nu lucrează în vie de ziua Sfinților Constantin și Elena, pentru că altfel graurii le vor mânca recolta.

Conform tradiției, în această zi nu se lucrează pământul. Altfel, păsările vor provoca multe pagube. În unele zone din țară aceasta este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, spunându-se din bătrâni că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Tot în această zi, ciobanii hotărăsc cine le va fi baci, dar și locul în care va fi amplasată stâna și cine o să o păzească. Țăranii aprind un foc mare în această zi pentru a fi feriți de forțe malefice, iar prin fumul său trebuie să treacă și oile pentru a fi protejate.

Femeile își stropesc gospodăriile cu aghiasmă și aprind tămâie pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Pentru voia bună în familie, trebuie să punem în casă cel puțin trei fire de bujori îmbobociți.

De asemenea, pentru sănătate, cineva din familie ar fi bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, păine și dulciuri, preparate în casă.

Lucian Ionescu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *