Sărbătoarea Rusaliilor. Obiceiuri și tradiții românești

Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paște. De Rusalii, atât creștinii ortodocși, cât și cei greco-catolici, sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh, potrivit transparentnews.ro

Denumirea de Cincizecime a acestei zile vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște. Cuvântul Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.
Ca în fiecare an, sărbătoarea de Rusalii este celebrată la exact 50 de zile după Învierea Domnului. Prima zi de Rusalii pică întotdeauna într-o duminică, iar în cea de-a doua zi de Rusalii, lunea, se sărbătorește Sfânta Treime. Prima și cea de-a doua zi de Rusalii sunt zile libere legale. Potrivit Codului Muncii, zilele libere de Rusalii se acordă în funcție de data la care este sunt sărbătorite de fiecare cult religios în parte. Când pică Rusaliile catolice 2020 În 2020, Rusaliile catolice sunt sărbătorite cu o săptămână înaintea celor ortodoxe, mai exact, pe 31 mai și 1 iunie.
Sărbătoarea de Rusalii este una importantă pentru creștinism. De Rusalii sau de Cincizecime este sărbătorită Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli.
Această sărbătoare este cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine. Până la sfârşitul secolului al IV-lea, Cincizecimea – numită așa tocmai pentru că Rusaliile sunt la 50 de zile după Înviere- era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Ulterior, cele două sărbători au fost separate, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.
Potrivit Bibliei, în momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe apostoli. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Apoi, aceștia au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni.
Pentru a marca sărbătoarea Rusaliilor, Biserica oficiază, de obicei, ample slujbe în Duminica și Lunea de Rusalii.
La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele. Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este considerată Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, sărbătoare dedicată comemorării celor trecuți în neființă. În unele zone din România, în sâmbăta Rusaliilor se împart, de obicei, oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților. În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
În popor sunt multe susperstiții legate de Rusalii. Multe dintre acestea au legătură cu teama de spiritele rele. Așadar, când sunt Rusaliile 2020, oamenii tind să țină cont de multe dintre aceste superstiții. Potrivit superstițiilor din popor, de Rusalii este bine să porți asupra ta frunze de nuc sau de tei, sfințite la biserică, pentru a fi ferit de spiritele rele. În Duminica Rusaliilor, preotul şi enoriașii din comunitate merg pe câmp şi săvârşesc sfeștania – sfinţirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc apoi semănăturile câmpului. Se ung ușile cu usturoi pentru că așa casa va fi păzită de rele si de ghinion tot restul anului. Și ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele, de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la biserică, iar credincioșii le iau acasă si le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure care se sfințesc la slujba din duminica Rusaliilor se păstrează în casă tot anul și se folosesc ca leacuri atunci când este nevoie. O tradiție populară spune că aceste leacuri au puteri miraculoase până la Sânziene, adică până pe 24 iunie.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În multe zone din țară, în cea de-a doua zi de Rusalii, există obiceiul ”spălatului pe picioare” cu pelin. Se crede că această practică are rolul de a aduce sănătate și de a feri de spiritele rele. Una dintre superstițiile legate de Rusalii, la fel ca și de alte sărbători creștine, este aceea că nu trebuie să speli și nici să muncești în aceste zile. De Rusalii nu se intră nici în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, deoarece, conform miturilor populare, te poți întâlni cu spiritele rele. Începând cu ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni, se culeg ierburile de leac
Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *