INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ. Poveste cu cântec la granița de Vest: Ungaria vrea să gestioneze fondurile europene comune după bunul plac

România și Ungaria gestionează în comun fonduri europene în valoare de aproximativ 189 milioane de euro, alocate prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020. Programul este implementat în perioada de programare 2014-2020, în zona de graniță româno-ungară, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor celor două state partenere. România are rolul principal în cadrul programului, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – MLPDA îndeplinind rolul de Autoritate de Management – AM, în timp ce, în plan secundar, Ungaria deține calitatea de Autoritate Națională – AN.

Am solicitat detalii despre acest program, prin care sunt manevrate sume importante de bani europeni, direct ministerului și am primit, ÎN EXCLUSIVITATE, răspunsuri mai mult sau mai puțin clare. Deși ambele părți sunt preocupate ca banii să fie cheltuiți în interesul propriei țări, conform unor surse neoficiale, Budapesta își dorește cu ardoare preluarea AM pentru viitorul exercițiu financiar, iar interesele sunt uriașe.

Aceasta cu toate că noile regulamente recomandă păstrarea structurilor existente în exercițiul financiar actual, iar partea română nu este doar pregătită, ci are și capacitatea instituțională și financiară necesară pentru o trecere cât mai facilă la perioada de programare 2020+.

MLPDA a prezentat deja poziția României privind următorul exercițiu de programare, iar aceasta s-a bazat pe beneficiile pe care continuitatea le-ar aduce, în ceea ce privește pregătirea și implementarea noului Program de cooperare între România și Ungaria, atât în ceea ce înseamnă gestionarea eficientă a acestuia, cât și din perspectiva regiunii eligibile, a comunităților care trebuie să beneficieze de toate resursele disponibile.

Despre ce este vorba?

Pe scurt: bani europeni pentru românii și ungurii aflați de-a lungul graniței. Conform datelor oficiale, primite de la nivelul autorităților române care se ocupă de gestionarea programului (MLPDA), proiectele finanțate în cadrul programului sunt inițiative care au confirmat că există nevoi concrete în regiunea transfrontalieră și că acestea au fost bine identificate prin proiecte.

Aproximativ 1 milion de persoane, locuitori din comunități rurale, beneficiază de servicii îmbunătățite de intervenție în caz de urgență, în urma proiectelor care au prevăzut crearea și dotarea cu echipament performant de intervenție. Spitalele din regiune au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea și dotarea cu echipament medical a 58 de secții. Peste 20 mii de persoane sunt subiectul unor proiecte prin care sunt făcute accesibile oportunități de instruire, de formare și/sau de calificare, în așa fel încât gradul de atractibilitate pe piața muncii să crească.

În total, 101 de proiecte au fost selectate pentru a fi finanțate în contextul Programului, în sumă totală de aproximativ 186 de milioane de euro.

Unul dintre cele mai reprezentative domenii este cel medical, un sector în care schimbul de informații și bune practici este fundamental pentru dezvoltare. Proiectele transfrontaliere includ oportunități de schimburi de experiență, telemedicină, protocoale medicale armonizate și/sau programe comune de instruire pentru specialiști.

Cooperarea transfrontalieră în domeniul serviciilor de urgență este esențială pentru dezvoltarea unor capacități adaptate la nevoile oamenilor și ale comunităților. Ambulanțe, autoutilitare de pompieri, echipament medical și echipamentele necesare intervențiilor au fost achiziționate prin proiectele finanțate în acest domeniu. Exerciții și programe de instruire comune au fost organizate în majoritatea proiectelor, fie pentru specialiști, fie pentru populație.

Nivelul de absorbție al fondurilor alocate în cadrul programului. România nota 10 la absorbție

Prin implicarea activă a autorităților române care gestionează programul, nivelul de absorbție al fondurilor respectă planul financiar al programului, așa cum a fost stabilit cu Comisia Europeană. În prezent, programul a înregistrat o absorbție integrală a fondurilor puse la dispoziție de Comisia Europeană, țintele financiare asumate pentru anii 2018-2019 au fost atinse.

În exercițiul financiar 2007-2013, Ungaria a îndeplinit rolul de AM pentru programul de cooperare de pe granița cu România. În acest moment, în situația în care țara noastră îndeplinește în prezent acest rol, în baza performanțelor obținute în prezentul program, există premisele unei implementări de succes, ce poate depăși rezultatele atinse în mandatul anterior deținut de Ungaria.

În prezent, analizele financiare și estimările făcute la nivelul programului nu conduc la evidențierea vreunui risc de dezangajare, mai ales că trebuie avute în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra implementării proiectelor.

În vederea diminuării/eliminării riscului unei potențiale dezangajări, autoritățile de la București au pregătite planuri detaliate și măsuri adaptate, inclusiv în scopul simplificării și accelerării diferitelor procese (evaluare, contractare, implementare etc).

Programul a fost temporizat de cadrul legislativ și procedural, ca urmare a cererilor părții maghiare

Elaborarea cadrului legislativ și a procedurilor privind respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat (solicitat de către autoritățile de la Budapesta) a constituit un subiect complex și a temporizat derularea programului.

Astfel, s-a demarat o evaluare privind incidența ajutorului de stat și, în baza acesteia, două scheme de ajutor de stat au fost elaborate și aprobate prin ordin de ministru, în anul 2017, în vederea reglementării ajutorului acordat beneficiarilor români și maghiari, ca parte a contribuției FEDR, precum și a ajutorului acordat beneficiarilor români, ca parte a cofinanțării naționale aferente. Totodată, în vederea asigurării recuperării ajutorului de stat/de minimis acordat ilegal și/sau utilizat abuziv, de la beneficiarii din Ungaria, a fost necesară amendarea Memorandumului de Implementare (acord între statele membre privind implementarea programului) cu prevederi specifice.

La nivelul proiectelor, s-a constatat o capacitate redusă din perspectiva resurselor interne necesare în vederea implementării acestora, situația fiind mai accentuată în zona rurală, atât în România, cât și în Ungaria.

Procedurile de achiziții publice, „cuiul lui Pepelea” pentru ambele state

Slaba capacitate de a gestiona intern procedurile de achiziții publice este o altă trăsătură comună a beneficiarilor de pe ambele părți ale graniței, pentru care elaborarea documentațiilor de achiziții reprezintă un obstacol în implementarea proiectelor. Majorări ale prețurilor, lipsa forței de muncă și/sau a unor posibili executanți/contractori în regiune sunt, de asemenea, motive ale întârzierilor în implementarea contractelor de execuție lucrări. Unul dintre efectele negative constă în necesitatea de a relua procedurile de achiziție publică, fapt care conduce la deviații majore de la calendarele de implementare a proiectelor.

Care este viitorul programului în actualul context? Autoritățile române dau dovadă de implicare totală. Comisia Europeană deține ultimul cuvânt

Autoritățile locale românești din aria eligibilă susțin programul și chiar sunt implicate în planificarea și implementarea acestuia, în diferite moduri. Dintre acestea, menționăm prezența în Comitetul de Programare 2021-2027, dar și în Comitetul de Monitorizare 2014-2020. Mai mult de 130 de instituții/organizații românești sunt implicate în proiectele finanțate de Programul Interreg V-A România-Ungaria, precum consilii județene, municipalități, dar și administrații rurale, instituții publice descentralizate, spitale, universități și organizații neguvernamentale.

Beneficiarii ungari sunt și ei interesați să acceseze proiecte transfrontaliere, peste 100 de instituții/organizații din Ungaria fiind implicate în proiecte finanțate prin program.

Procesul pentru pregătirea viitorului Program Interreg dintre România și Ungaria 2021-2027 este într-un stadiu avansat, fapt confirmat și apreciat și de reprezentanți ai Comisiei Europene. România se evidențiază din acest punct de vedere, în raport cu alte state membre care gestionează programe asemănătoare de cooperare teritorială.

Răspunsul primit de la MLPDA consemnează faptul că au fost întreprinse o serie de acțiuni de informare la nivelul ariei eligibile, prin organizarea de ateliere de lucru bilaterale, respectiv ateliere tematice dedicate obiectivelor de politică prevăzute de noile propuneri de Regulamente, în vederea promovării oportunităților de finanțare estimate pentru următoarea perioadă de programare, dar și cu scopul de a stimula potențialii aplicanți, de a contribui la capacitatea acestora de a dezvolta proiecte mature și relevante în raport cu obiectivele Programului.

Capacitatea, resursele și voința de a dezvolta un nou program de cooperare între România și Ungaria sunt condiții deja îndeplinite. Se fac eforturi susținute pentru a avansa în procesul de programare, existând deja un calendar agreat de către cele două state membre. Totuși, Comisia Europeană are un rol semnificativ în acest context, mai ales în ceea ce privește definitivarea cadrului legislativ, în baza căruia pot fi dezvoltate viitoarele programe de finanțare.

Vom vedea așadar că, deși la nivel oficial toate par bune, frumoase și productive, o privire mai atentă asupra relațiilor dintre reprezentanții celor două state vecine relevă interese mult mai pragmatice ale vecinilor unguri și, de ce nu, în concordanță cu politica externă agresivă și dinamică promovată în cadru oficial de la Budapesta.

Va urma.

Ștefan Varga

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *