Tratatul de la Trianon e ca osul de pește în gâtul politicienilor maghiari. Nu-l înghit dar nici nu-l pot scoate afară

După ce Camera Deputaților a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, partidele și organizațiile maghiare au reacționat violent criticând vehement înițiativa adoptată de deputați.

Menționăm că, proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi „pentru”, 21 „împotrivă” şi 25 abţineri.

Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.
În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Instituţiile publice, din fonduri proprii, precum şi organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot sprijini aceste manifestări.
Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

„Tratatul de pace de la Trianon a consfinţit recunoaşterea internaţională a frontierelor României reîntregite cu Transilvania unită cu România şi a consacrat drepturile civile şi politice ale românilor care constituiau populaţia majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceştia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară. Nu e o lege îndreptată împotriva unei minorităţi naţionale. Acest moment poate să fie un cadru de dialog la aceeaşi masă, ceea ce nu s-a întâmplat în aceşti ani, a celor care au opinii diferite cu privire la simbolistica lui 4 iunie. Nu este îndreptat împotriva altui stat.Trebuie să luăm notă că în toţi aceşti ani au fost forţe politice la Budapesta, partide cu pusee naţionaliste sau chiar xenofobe, aşa cum este partidul Jobbik sau Fidesz, care au promovat constant şi teorii şi idei politice care ne-au ofensat pe noi ca naţiune română şi proiecte de lege care au deveni legi – legea comemorării tratatului de la Trianon şi legea privind cetăţenia ungară pe criterii etnice”, a spus Titus Corlăţean, unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege.

UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră „inutil”, liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, menţionând că proiectul nu poate schimba nimic.
„Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă, pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alţii nu mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi adoptând acest proiect de lege. (…) Am convingerea că, în această instituţie, în Parlamentul României ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi şi de cel de mâine, dacă am căuta şi dacă am găsi fapte care ne apropie şi nu subiecte care ne despart”, a spus Kelemen Hunor.

De asemenea, Tanczos Barna, unul dintre liderii de bază ai UDMR, a spus că acest proiect are rolul de a dezbina populația din Transilvania

„De data asta lucrurile nu au stat altfel, până când domnul Iohannis nu a făcut declarația aceea de două minute și jumătate și a turnat gaz pe foc, și nu a făcut o invitație la dans către toate partidele, în sensul că sunt fel de fel de motive prin care pot ataca populația de etnie maghiară. Proiectul de lege nu este o jignire, nu este un atac. Este un proiect de lege care în loc să  caute elementele care ne aduc mai aproape , este un proiect de lege care mai mult dezbină. Istoria noastră comună este plină de elemente cruciale care pentru una dintre părți înseamnă sărbătoare, înseamnă bucurie, pentru partea cealaltă înseamnă tristețe de cele mai multe ori. În istoria noastră comună de 1000 de ani sunt foarte multe momente de genul acesta. Pe de o parte este de înțeles pentru că sunt cetățeni de etnie română care cu siguranță sărbătoresc acea zi, și acei un milion și jumătate de maghiari se gândesc la Trianon cu tristețe pentru că așa e istoria noastră. Trebuie să acceptăm că facem parte din popoare diferite, cu istorie diferită, cu, cultură diferită, avem momente de referință în istorie diferite. Altfel ne uităm la aceleași evenimente istorice pentru că de foarte multe ori au fost de cele două părți ale baricadei.
A fost un moment care a generat tristețe în comunictatea maghiară, dar am trăit cu maximă demnitate acest moment și vom merge mai departe, vom face tot posibilul să păstrăm limba și cultura noastră, să rămânem în picioare după asemenea evenimente, așa cum am făcut de sute de ani, indiferent cât de potrivnică ne-a fost istoria. Asta este situația, nu este un moment de bucurie pentru noi. Nu cred că este un moment de mândrie nici pentru inițiatori nici pentru cei care au votat acest proiect de lege, pentru că dacă acceptăm faptul că această a fost și esteformată din mai multe nații, cu, culturi diferite, cu istorie diferită, cu elemente pozitive aduse de fiecare parte, atunci să ne respectăm și să nu căutan aceste momente din istorie care generează tensiuni și tristețe” a spus Tanczos Barna.

În legătură cu un posibil scenario în care ultranaționaliștii români ar putea afirma adoptarea aacestui proiect de lege ar putea fi  un efect al atitudinii umilitoare a autorităților de la Budapesta, care au afirmat în mai multe rânduri că 1 Decembrie este zi de doliu, Barna a afirmat: „Poate fi un răspuns la asemenea afirmații, un răspuns, o demonstrație de forță „vă arătăm noi”…Eu cred că și partea română să fie mult mai rațională, mai calmă în aceste momente. Să nu dăm curs unor acțiuni, doar pe baza unor declarații venite din partea unei minorități extrem de mici a ultranaționaliștilor, să fim mult mai cumpătații în asemenea momente. De data asta majoritatea oamenilor nu a fost nici cumpătată, nici echilibrată. Asta a fost situația, megem mai departe, nu avem ce face”.

Despre o posibilă reacție a Ungariei, Barna a spus că tensiunile diplomatice vor persista.

„Ungaria nu are ce să facă. Nu se va amesteca niciodată în treburile interne ale României. Tensiunile diplomatice vor persista. În loc să căutăm dialogul se joacă un fel de ping-pong. România încearcă să demonstreze că poate să umilească comunitatea maghiară prin declarații de genul cele făcute de domnul Iohannis. Să afirmi în 2020 că vine cineva și vrea să plece cu Transilvania, că vor să fure Transilvania, este…cum a zis acum 6 ani?…cretinism?”, a mai spus Barna

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *