Secretele din spatele autonomiei „Ținutului Secuiesc”. Dezvăluiri șocante ale unui fost deputat UDMR. „O sperietoare care poate fi vândută ușor”

Mult trâmbițata autonomie maghiară a zonei cuprinse între cele trei județe românești: Covasna, Harghita, Mureș este, de fapt, un mijloc politic în spatele căruia se află interese despre care cetățenii români și maghiari din zonă nu au habar.

Un fost deputat al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România a rupt tăcerea și arată lucruri neștiute despre intențiile politicienilor maghiari din România și din Ungaria în legătură cu această stuație.

Explicația fostului deputat UDMR, Istvan Csutak, pornește de la faptul că solicitările de autonomie ale politicienilor de etnie maghiară invocă faptul că în România, și în special în acea zonă, gradul de sărăcie este unul major.

Potrivit fostului parlamentar maghiar, aceste lucruri sunt invocate artificial, din momentul în care situația economică din România este mai bună, fapt arătat și în documentele Institutului Național de Statistică.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru transparentnews.ro, Istvan Csutak dezleagă „ițele” din spatele adevăratei „lupte” pentru obținerea unei autonomii etnice.

„În momentul în care Viktor Orban s-a înțeles cu Traian Băsescu asupra posibilității acordării cetățeniei maghiare, povestea cu autonomia s-a terminat. Gândiți-vă cum se poate explica că, atunci când în mijlocul unei țări, 300.000-500.000 de cetățeni ai unei alte țări doresc autonomie teritorială. Dacă aș vrea să pun bețe în roate, aș omite faptul că au dublă cetățenie. 

Ungaria, a avut același raționament pe care l-a avut România acordând cetățenie celor din Moldova, respectiv completarea lipsei de populație, sau atenuarea scăderii populației. Românii din Moldova se vor acomoda mult mai ușor în România, pentru că au aceeași cultură, aceeași limbă, aceleași obiceiuri, aceeași religie și sărbători, deci se vor acomoda mult mai ușor decât cei care vin dintr-o zonă cu o cultură mai îndepărtată.

Aceeași logică este și în cazul Ungariei. Populația se diminuează și este mai ușor să atragi tineri, dacă se poate bine instruiți, fără familie. În faza de formare a unei familii, tinerii să vină, să treacă granița și să se stabilească în cealaltă țară, ar fi bine. Asta pentru că acei oameni vor fi asimilați de respectiva societate mult mai ușor decât oamenii mai în vârstă.

 Deci, aceasta este logica. Într-o logică chimică se rezolvă și marile probleme, pentru că dacă pleacă destui tineri din România, atunci, cantitatea, cât și calitatea comunității maghiare de aici (n.r. din România) va scădea. Pe de altă parte, dacă autonomia ar fi atât de dorită, atunci, partidele politice, structurile finanțate din Ungaria, ar lua tot ce mișcă (n.r. ca susținere), cel puțin în secuime.

Dar, nu au luat. Orban (Viktor n.r.) a fost obligat să-și caute o altă strategie de a duce pe linie moartă UDMR, ceea ce a cam și reușit, și anume să renunțe la ostilitățile deschise și să treacă la a cumpăra elita politică. Deci, povestea asta cu autonomia ține, pentru că majoritatea românilor nu cunosc, așa cum și majoritatea maghiarilor din România nu cunosc dedesubturile sau modul de gândire al românilor. Nici românii nu cunosc, habar nu au de realități”, a spus Istvan Csutak.

De asemenea, fostul deputat UDMR a mai spus că nici maghiarii din județele Harghita și Covasna nu și-ar dori cu adevărat această autonomie. Iar cei care apleacă urechea la îndemnurile politicienilor sunt, de fapt, masă de manevră electorală, căreia nu i se spune niciodată adevărul.

Secuii nu au manifestat niciodată împotriva „regimului”

„Președintele Băsescu a dorit să facă o reformă administrativă și UDMR s-a împotrivit. La un moment dat, Băsescu a oferit ca reforma administrativă să fie făcută așa cum și-a imaginat-o dumnealui, cu excepția celor două județe, care să rămână separate,  Harghita și Covasna. UDMR s-a opus.

Dacă domnul Băsescu ar fi avut informații viabile și nu temeri  înnăscute, ar fi fost bine, „deci vreți împreună, bine, aveți șase luni de zile să decideți unde va fi capitala administrativă”. Dacă în șase luni nu ar fi izbucnit un război civil între secui, s-ar fi îmbulzit delegațiile denunțătoare împotriva celorlalți, pentru că nimeni nu vrea să-și amintească de 1968, când în Harghita lumea a ieșit în stradă… Au fost manifestații foarte puternice, nu împotriva regimului, nu împotriva comunismului, nu împotriva asupririi naționale și nu pentru unitatea pământului sau a „Ținutului Secuiesc”, ci pentru ca reședința, capitala de județ să nu fie la Odorheiu Secuiesc, ci la Miercurea Ciuc. Iar ăia din „Trei Scaune”, viitorul județ Covasna, au ieșit în stradă, deoarece  cei din nord de județ au spus că „vrem și noi județ” (separat de județul Harghita, pentru că se colabora strâns cu Brașovul n.r.).

 Și niciodată în secuime nu ați văzut o mișcare împotriva comunismului. Au fost la Petroșani, la Brașov, Timișoara, dar nu în secuime. Ei au ieșit unii împotriva celorlalți. Dacă domnul Băsescu ar fi avut această informație și nu ar fi fost frica asta inexplicabilă și nerațională că… <<Vai, ce se va întâmpla?!>>, ar fi zis: – <<Bine, aveți șase luni>>. Și după șase luni s-ar fi adeverit că singura soluție viabilă este ca cele două județe să fie separat. Nimeni nu-și amintește că, acum vreo opt-zece ani, s-a finanțat din fonduri europene un proiect denumit „Planul de dezvoltare economică a județelor Harghita și Covasna”.

 Dacă ar fi existat o conceptie economică, dacă ar fi existat capacitatea de cooperare dintre cele două județe, ar fi putut face un proiect de dezvoltare economică, integrat, pe care apoi să-l fluture și să zică „pardon”, păi Comisia Europeană a finanțat acest plan, deci vrem să-l dezvoltăm împreună și să ne dezvoltăm împreună, dar nu.

Niciunul dintre județe nu a vorbit despre o dezvoltare economică comună sau un sincron, deci, povestea asta cu autonomia e bună pentru ambele părți. Dar, nu are nicio susținere economică sau rațională, pentru că nu ar fi în stare aceste scaune medievale, pe care dualismul (Imperiul Austro-Ungar n.r.) le-a desființat, modernizând structura sau organizarea administrativă. Și după 1990, primul reflex a fost reflexul medieval al scaunelor (mod de împărțire străveche a zonei locuite de secui n.r.)”, a mai spus Istvan Csutak.

„Îmi amintesc clar când încercam să le amintesc secuilor de aici că organizarea teritorială a UDMR, sau a oricărei structuri care reprezintă comunitatea, în mod obligatoriu trebuie să se plieze pe structura administrativă existentă, pentru că tot ceea ce mișcă, alegeri locale, parlamentare se vor organiza pe aceste structuri teritoriale, neținând cont de amintirile din evul mediu.

S-au uitat la mine ca la felul trei și s-au dus pe structura vechilor scaune, așa-zis scaune secuiești, un fel de organizare tribală. Chestia asta cu autonomia nu e fezabilă, nu din cauza României, care vrea să ne taie titluri și să ne ia  viața și spiritul național. Marea majoritate a oamenilor nu e interesată de chestia asta… Hai, să vedem cum stăm cu partidele ungurești, câte sunt în Parlament? Dacă îmi dau eu bine seama, nu mai e nici un asemenea partid, și nu pentru că Ungaria a intervenit sau UDMR a dat cu pumnul în masă, ci pentru că majoritatea covârșitoare, adică, 94% din populația țării, versus 6% , în cel mai bun caz maghiari, nu a fost interesată să dea drumul… Pentru că există oameni în diferite partide, același fenomen există și printre maghiari.

Deci asta cu autonomia e o sperietoare, care poate fi vândută din cauza faptului că nu ne cunoaștem. Deci, noi mizăm pe frica ancestrală, ca să zic așa, a românilor, iar românii… cum să spun,… evenimentele din 1968 sunt absolut clare”, a conchis Istvan Csutak.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *