O bătălie puternică va începe la nivelul instituțiilor UE. Primele lovituri, peste două săptămâni. Declarațiile europarlamentarului Iuliu Winkler

Liderii ţărilor europene şi ai instituţiilor UE au aprobat un buget multianual pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro și, în plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro.

La consfătuirea maraton de luna trecută, Comisia Europeană a propus un instrument pentru a lua măsuri cu majoritate calificată în cazul încălcării statului de drept. În acest sens, a fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi a controla mai strict fondurile europene.

Despre acest mecanism a vorbit în exclusivitate pentru transparentnews.ro, europarlamentarul Iuliu Winkler, UDMR, care a dezvăluit că în luna august  vom fi martorii unor evenimente foarte interesante la nivelul Uniunii Europene.

„Problema este un pic mai complicată. La Consiliul European care a ținut patru zile și jumătate și a fost un record de durată și prin decizia de a lua un împrumut comun al statelor membre bazat pe bugetul de șapte ani al UE, împrumut care va fi luat de către Comisia Europeană în numele UE, liderii au decis că vor aplica un mecanism de condiționare a plăților de  situația statului de drept în cele 27 de state membre, urmând ca la primul Consiliu European să aducă precizări asupra acestui mecanism.

 Ei l-au numit „frână de urgență”, care în esență înseamnă că oricare stat membru poate să aducă obiecții asupra situației din oricare alt stat membru. Atât este ceea ce știm noi. Mai mult, nu prea cunoaștem, decât intenția Comisiei Europene să continue dezbaterea pe acest subiect. Problema este că, paralel cu această inițiativă, de cel puțin doi ani, în Parlamentul European există o discuție despre ceea ce noi în Parlament numim mecanismul statului de drept.

Ce înseamnă asta? Mulți din Parlamentul European sunt împotriva ideii că, pe baza unei decizii politice, Parlamentul discută situația statului de drept în diverse state membre. S-a discutat despre Polonia, despre Ungaria de mai multe ori și despre România, dar și despre alte state membre.

Însă, nu există un mecanism și nu există criterii, pentru că noi suntem toți egali – și Polonia și România, și Germania, și Franța – toate sunt state membre egale. După unele opinii ale juriștilor din Consiliul European au făcut o analiză în decursul anului trecut, 2019, și au spus că, se pare, ei nu găsesc un temei legal în textul Tratatului de la Lisabona pentru a condiționa anumite plăți de fonduri europene de anumite concluzii politice despre statul de drept”, a spus eurodeputatul.

„În ultima săptămână a lunii august va fi o luptă acerbă”

„Deci, avem o dilemă. Oare există temei legal sau nu există, pentru că UE nu poate să facă nimic decât ceea ce spune Tratatul de la Lisabona. Fie  că sunt statele membre, fie că e PE, Tratatul de la Lisabona este ca o Constituție – nu e o constituție, dar este documentul de bază pentru funcționarea  UE.

Așa că, noi acum asistăm la o luptă politică, acerbă și ambițioasă pentru că se luptă Parlamentul cu Consiliul. Care este cel mai important organism al UE? Consiliul care înseamnă metoda interguvernamentală sau Parlamentul, care este format din deputați aleși în mod democratic. Deci, noi (europarlamentarii) suntem singura instituție a UE care este aleasă în mod democratic de către cetățeni.

Deci, noi – cei buni, răi, așa cum suntem – reprezentăm voința electorală a cetățenilor din întreaga UE.  Așa că, în concluzie, urmează o luptă, începând din ultima săptămână a lunii august, Comisia Europeană se va întâlni și va discuta despre acest mecanism, dar va fi o luptă acerbă. Sunt state care sunt de părere că trebuie să condiționăm împărțirea sau alocarea banilor europeni de statul de drept, așa cum sunt state și formațiuni politice care spun: vrem să avem criterii clare! Ce înseamnă statul de drept si când este el încălcat?

Deci, este o luptă, dacă vreți și pentru putere în cazul instituțiilor UE și este o luptă și între diverse filozofii și viziuni democratice ale societăților care compun UE. E o luptă al cărui rezultat eu nu îl pot anticipa. Dacă vreți opinia mea personală și opinia UDMR, eu fiind deputat UDMR, dorim să respectăm statul de drept, deci, dorim să avem instrumente care stau să ajute, să stimuleze respectarea statului de drept, dar dorim criterii egale pentru toți. Fie că e vorba despre Germania sau Malta, Bulgaria sau de Ungaria, trebuie să fim toți egali. Mecanismul când va fi creat, trebuie să fie valabil pentru toți”, a explicat Iuliu Winkler.

De asemenea, despre fondul de 750 de miliarde de euro pe care UE trebuie să-I împartă statelor membre, Iuliu Winkler a afirmat, pentru transparentnews.ro, că acesta trebuie ratificat în toate parlamentele naționale. Eurodeputatul crede că banii vor fi împărțiți până în luna noiembrie.

„Este o sumă foarte importantă și eu am convingerea că până în luna octombrie sau noiembrie se va lua decizia finală, atât asupra bugetului, cât și a fondului de relansare. Bugetul de șapte ani va trebui să fie votat în PE și noi avem acum niște așteptări. Fondul de relansare de 750 de miliarde trebuie ratificat în toate parlamentele naționale. Și acest proces începe în ultima săptămână a lunii august și sperăm ca până în noiembrie va fi depășită și această ratificare.

Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, care este acela cu opțiunea nucleară, cu statul de drept, în acest moment este activat împotriva a două țări: Polonia și Ungaria. Pentru Polonia, mecanismul prevăzut de articolul 7 a fost cerut de Comisia Europeană, iar pentru Ungaria, mecanismul a fost cerut de către PE. Iar, deznodământul, pur și simplu, nu este clar. În Tratatul de la Lisabona nu avem o regulă clară despre ce se poate întâmpla.

Totul depinde de decizia liderilor, a Comisiei Europene, la nivel de miniștri de externe și de interne. Există o procedură îndelungată.  Și aici, până la urmă, filozofia acestei proceduri este că UE în ansamblul ei pune presiune asupra unui stat în care există derapaje. Că sunt derapaje în domeniul justiției, cum a fost în Polonia, pentru pensionarea judecătorilor, sau sunt derapaje de la libertatea cuvântului, a presei  așa cum sunt acuzațiile față de Ungaria, sau derapaje în domeniul corupției, așa cum a fost situația României, acum doi ani. Acum, se vede că România a ieșit puțin din colimator în ultimul an de zile. Deci, e o chestiune politică și e foarte dificil ca eu să pot da un prognostic cum se va întâmpla peste cinci luni”, susține eurodeputatul UDMR.

Ungaria şi Polonia sunt în colimatorul Bruxellesului după ce au adoptat măsuri considerate că subminează normele juridice şi valorile democratice europene. Ce se va întâmpla cu Polonia și Ungaria? Despre această situație, Iuliu Winkler a explicat în exclusivitate pentru transparentnews.ro:

„Privind suma de 750 de miliarde, noi avem un tabel de alocare în care știm deja că României îi revin 32 de miliarde. 16 și ceva sunt pentru împrumuturi și 16 granturi, alocări directe. Împrumutul nu ne poate obliga nimeni să-l și luăm. El nu este obligatoriu. Este disponibil, și noi, dacă, considerăm că putem să-l luăm, atunci putem să activăm aceste posibilități.

Acolo, între criterii s-a spus gradul de afectare de către coronavirus, vedeți că, Spania și Italia primesc sume considerabile. Dar și PIB-ul, mărimea economiei, numărul populației sunt criterii, pentru că orice împărțire de bani trebuie să țină cont de mărimea statului membru, care înseamnă mărimea populației. Și atunci, eu consider că această împărțire a fondului de relansare nu este una politică, este una care s-a bazat pe niște criterii, care au fost negociate și discutate de către lideri. Știm că premierul Ungariei, Viktor Orban, a făcut o declarație prin care a spus că Angela Merkel și-a luat angajamentul ca în timpul președinției germane a Consiliului European va lua sfârșit procedura prevăzută de art 7 (pentru Ungaria – n.r.).

Acum, aceasta e o chestiune discutabilă. Angela Merkel, a doua zi, a spus că ea ar înlesni încheierea acestei proceduri. Pentru că nu poate Angela Merkel să decidă singură procedura asta. Când a fost România, anul trecut la conducerea Consiliului European, toate întâlnirile au fost conduse de reprezentantul statului care este la președinție. Deci, sigur că Angela Merkel poate să spună: Domnule în calitate de președinte mă voi strădui să facilitez, mă voi strădui să conving etc. Deci, este o chestiune politică, aici este puterea UE. Atât de greu a fost patru zile și jumătate cu interese diametral opuse și totuși s-a ajuns la un compromis. Fiecare lider a mers acasă și a spus, -„Am învins”.

Klaus Iohannis a spus că a făcut rost de bani pentru România, Mark Rute a spus, în Olanda, că a obținut criterii clare pentru împărțirea banilor. Deci, iată, un compromis tipic european”, a conchis eurodeputatul UDMR, Iuliu Winkler.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *