Posibil pericol zguduitor! Un material din jurul nostru ne invadează țesuturile și organele interne! Pandemia agravează problemele

În chiar interiorul ţesuturilor şi organelor umane au fost descoperite microparticule de plastic, cu ajutorul unei noi metode, care ar putea îmbunătăți posibilitățile de detectare a acestei prezențe cu potențial letal în organismul oamenilor. Astfel, oamenii de ştiinţă ar putea avea la îndemână noi instrumente prin care să studieze impactul pe care poluarea cu plastic a mediului îl are asupra sănătăţii umane, au relevat, în cursul zilei de 17 august 2020, Science Focus și New Scientist.

În cursul anului 2019, Rolf Halden de la Universitatea de Stat din Arizona şi colegii săi au identificat molecule de materiale plastic, de care noi ne folosim în mod frecvent, cum ar fi temutul bisfenol A (BPA), în eşantioane de ficat uman şi ţesut gras. Ulterior, savanții au aprofundat studiile menționate, încercând să afle dacă şi particule mai mari de plastic ar putea fi detectate, în cazul în care acestea pătrund în ţesuturile umane. Bisfenolul A este prezent în sticlele de plastic pentru bături, din tereftalat de polietilenă (PET), dar și în alte ambalaje și ustensile din acest material.

În timpul și ca urmare a pandemiei de Covid-19, poluarea cu material plastic a crescut enorm, cantități uriașe din acest material fiind folosite și aruncate zilnic de către marea majoritate a Planetei, după doar o singură utilizare.

Cercetătorii au studiat 47 de eşantioane de ţesut uman din: plămâni, ficat, splină şi rinichi, disponibile într-o bază de ţesuturi utilizată pentru studierea bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer. Scopul analizei a fost să afle dacă pot fi detectate şi cuantificate fragmente de microplastic aflate în eşantioane, folosind metode de spectroscopie (utilizând frecvențe ale luminii).

Oamenii de ştiinţă au descoperit că a fost posibil să identifice zeci de tipuri de componente din plastic, inclusiv policarbonat, tereftalat de polietilenă (PET) şi polietilenă (HDPE, LDPE), pe lângă bisfenol A.

„Suntem literalmente înconjuraţi de plastic în viaţa noastră de zi cu zi. Ne aflăm în prezent în poziţia în care putem defini mai bine poluarea cu plastic în corpul uman”, a declarat Halden. „Dacă, unde şi în ce măsură se acumulează fragmente de plastic în diferite ţesuturi şi organe umane se află în centrul cercetărilor în curs de desfăşurare”, a precizat specialistul.

„Materiale plastice care contaminează mediul pot fi găsite în fiecare zonă de pe glob, iar în câteva decenii scurte am trecut de la a considera plasticul un beneficiu minunat, la a-l considera o ameninţare”, a declarat Charles Rolsky, unul dintre coautorii studiului. „Există dovezi că plasticul îşi croieşte drum în corpurile noastre, dar foarte puţine studii au analizat ce se întâmplă acolo. Şi, la acest moment, nu ştim dacă acest plastic este doar o pacoste sau dacă reprezintă un pericol la adresa sănătăţii umane, a adăugat cercetătorul.

Halden şi colegii săi au dezvoltat, de asemenea, un instrument online pentru a permite cercetătorilor să îşi standardizeze măsurătorile microplasticului în ţesuturile umane, prin convertirea informaţiilor despre numărul de particule de plastic în unităţi de masă şi suprafaţă.

Aceste cercetări au fost prezentate luni în cadrul congresului Societății Americane de Chimie, desfăşurat prin teleconferință.

„În prezent, nu există o metodă analitică ideală pentru cuantificarea particulelor de microplastic din ţesuturile umane”, a spus Dick Vethaak, de la centrul de cercetare Deltares, din Olanda.

Potrivit lui Vethaak, în cazul în care noua metodă ar putea fi utilizată pentru analizarea ţesuturilor umane pentru detectarea posibilelor microparticule de plastic, va fi esenţial să se poată oferi asigurări că eşantioanele nu riscă să se contamineze, spre exemplu cu particule microscopice de plastic din aer.

Stephanie Wright de la Imperial College London a atras atenţia la rândul său că există dovezi din studiile efectuate pe animale că microparticulele de plastic pot dăuna organismului. Însă, nu este deocamdată clar dacă aceste microparticule pot pătrunde în organele umane. „Marea întrebare” pentru cercetările viitoare ar fi, în opinia lui Wright, dacă microparticulele de plastic au vreun impact asupra sănătăţii umane.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *