La Marseillaise va răsuna astăzi din nou la Arcul de Triumf din Paris

Instaurată în anul 1880, Ziua naţională a Franţei celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei.
În 14 iulie 1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federaţiei din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.
Libertate, Egalitate, Fraternitate avea să devină deviza Republicii Franceze şi frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia, iar 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei.
” Reprezentanţii poporului francez, constituiţi în Adunare Naţională, considerând că ignorarea, nesocotirea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice şi ale corupţiei guvernelor, au hotarât să expună într-o declaraţie solemnă drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel ca această declaraţie, mereu prezentă înaintea tuturor membrilor societăţii, să le reamintească fără încetare drepturile şi îndatoririle lor “– se afirma în Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, ale cărei concepte fundamentale au marcat trecerea Franţei la epoca modernă şi sunt prezente şi astăzi în documentele internaţionale.
Timp de aproape un secol, ziua de 14 iulie nu a fost luată în seamă. A devenit cu adevarat sărbatoare națională abia în 1880, sub a Treia Republică. La acea vreme, această sărbătoare trebuia să construiască o nouă imagine nțională, în jurul simbolului republican. Pe 21 mai 1880, Benjamin Raspail a propus un proiect de lege în urma căruia Republica Franceza urma să adopte ca sărbătoare națională ziua de 14 iulie. Legea, semnată de către 64 de deputați, a fost votată în unanimitate de Adunarea Națională pe 8 iunie și de Senat pe 29 iunie, fiind promulgată pe 6 iulie 1880. Ca urmare a acestui eveniment, 14 iulie a devenit Ziua Franței sau “Sărbătoarea Federației”, așa cum a fost atunci numită, și a fost sarbatorită pentru prima dată pe 14 iulie 1790, când Franța a devenit, pentru scurtă vreme, monarhie constituțională. În acel an, Republica a sărbătorit grandios. Ministrul de interne a cerut prefecţilor să organizeze festivităţi atât de strălucite, pe cât permit resursele locale, iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp a avut loc o mare defilare militară, în faţa a 300 000 de spectatori şi în prezenţa preşedintelui de atunci, Jules Grevy.
La 14 iulie 1795, în mod oficial, La Marseillaise, melodia cântată de soldaţii republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, a devenit imnul naţional al Franţei.
Și la noi în țară se organizează evenimente care marchează această sărbătoare. În multe orașe din țară, precum și în București au loc avtivitîți dedicate Zilei Naționale a Franței. De exemplu, în Maramureș, la Muzeul Maramureșan din Sighet, au loc discuții libere, prezentări documentate, filme, impresii despre Franța , miniconcerte și recitaluri. ”Să ne aducem aminte, măcar acum de 14 iulie ce înseamnă cuvintele ”Libertate, egalitate, fraternitate și solidaritate”. Pentru că și în anii trecuți am avut manifestări similare ne-am gândit să organizăm o manifestare împreună cu liceele din oraș, cu școlile, cu asociațiile de prietenie româno- franceze” a afirmat Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureșului.
Lucian Ionescu