La un an de la puciul eșuat din Turcia, Erdogan a promis turcilor că va “tăia capetele trădătorilor”

Autorităţile turce au dat startul manifestărilor încă de marţi, cu discursuri, expoziţii fotografice şi rugăciuni în moscheile din întreaga ţară, precum şi cu concerte şi proiecţii video în piaţa Taksim, din centrul metropolei Istanbul.

În urmă cu un an, pe data de 15 iulie, militari rebeli au încercat să preia controlul asupra aeroportului din Istanbul şi chiar să-l captureze sau să-l ucidă pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Acesta, după ce sute de mii de civili care au ieşit în stradă pentru a-i bloca pe militarii pucişti, a fost salvat. Podul de peste Bosfor, rebotezat între timp drept ”Podul Martirilor din 15 iulie”, a fost locul uneia dintre cele mai sângeroase confruntării dintre militari şi civili, locul unde au murit peste 250 de persoane. Premierul Turciei, Binal Yildirim, la un an de la tragicele evenimente, a afirmat: “Dacă putem să ne reunim astăzi este datorită celor 250 de martiri, veteranilor şi naţiunii noastre. 15 iulie este ziua în care turcii credincioşi au zdrobit tancurile. Este ziua în care naţiunea s-a ridicat împotriva unei mişcări de ocupaţie“.

Deși aflat în opoziție cu partidul de guvernământ, liderul Partidului Popular Republican (CHP), Kemal Kilicdaroglu a declarat: “Eşuarea loviturii de stat din 15 iulie, organizată de FETO (organizaţia condusă de Fethullah Gülen, n.red.), una dintre cele mai sângeroase şi perfide organizaţii teroriste, a fost victoria poporului turc care crede în democraţie“.

Atât autoritățile de la Ankara cât și CHP consideră că vinovatul principal pentru producerea tentativei eșuate de lovitură de stat este predicatorul turc Fethullah Gulen, care trăieşte în exil în SUA, în statul Pennsylvania. Cu câteva zile înaintea începerii manifestărilor de comemorare a incidentelor de anul trecut, predicatorul a dat un comunicat în care a afirmat: “După acest incident tragic, vieţile prea multor oameni nevinovaţi au devenit întunecate. Aceştia au fost concediaţi ilegal din slujbele lor, arestaţi, închişi şi chiar torturaţi – totul la cererea guvernului. În acest ultim an, m-am simţit afectat în timp ce (autorităţile) pedepseau sute de cetăţeni turci nevinovaţi pentru simplul fapt că guvernul considera că aveau într-un fel sau altul legături cu mine”.
Înfrângerea puciului a dus la o efuziune naţională puternică, dar şi la măsuri dure împotriva simpatizanţilor lui Fethullah Gülen.

Realitatea este că după puciul eșuat, în Turcia există o stare de urgență permanentă, unde instituția prezidențială a obținut aproape toată puterea statului. Și în prezent continuă vânătoarea puciștilor și a celor bănuiți că au avut cumva vreo legătură cu aceștia. 200.000 de oameni au fost concediaţi, suspendaţi, arestaţi. Au fost închise bănci, companii, şcoli, mijloace de comunicare în masă. Turcia s-a transformat, după lovitura de stat eșuată de acum un an, în “cea mai mare închisoare din lume pentru profesioniștii mijloacelor de comunicare” ca urmare a politicii de “persecutare a vocilor critice”, a acuzat sâmbătă organizația Reporteri fară Frontiere. După închiderea a aproximativ 150 de unități de presă și arestarea a peste o sută de jurnaliști, Johann Bihr, responsabil al organizatiei pentru Europa de Est si Asia Centrala cerut autorităților turce să: ”elibereze imediat toți ziariștii închiși pentru activitatea lor și să restabilească pluralismul anihilat de starea de urgență”. Junaliștii arestați pot primi pedeapsa cu închisoare pe viață, potrivit legislației turce în vigoare.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, girează însă cererile multor oameni care cer pedepsirea exemplară a celor ce se fac vinovați de ”trădare”. Sâmbătă seara la Istanbul, la un an de la puciul din 15 iulie 2016, unii țineau în mâini lațuri de spânzurătoare și au scandat “Cerem pedeapsa cu moartea!”. Erdogan, le-a răspuns, ca și în alte dăți, că dacă Parlamentul votează o lege pentru reintroducerea pedepsei capitale, el o va promulga, promițându-le că le va “tăia capetele trădătorilor”. Pedeapsa cu moartea a fost abolită în Turcia în 2004. Uniunea Europeană a avertizat Ankara că reintroducerea măsurii respective în codul penal ar pune capăt candidaturii Turciei la statutul de membră a Uniunii.

Lucian Ionescu