Președintele PPMT, Szilagyi Zsolt: ”Această inițiativă nu prevede de fapt obligativitatea autonomiei, implementarea autonomiei în statele membre”

Dacă politicienii români sunt preocupați de frământările din interiorul partidelor, de program și anti-program de guvernare,  schimări de tactici pentru a accede sau să-și mențină puterea, politicienii etniei maghiare sunt preocupați de cu totul alte lucruri. Pe ei îi interesează problemele legate de autonomie, de acțiuni prin care spun că-și promovează păstrarea idențității, de modalitatea prin care doresc să convingă forurile de conducere ale UE că susținerile lor sunt cele mai corecte. De exemplu, UDMR a promovat un proiect pe care l-au denumit Inițiativa Cetățenească Europeană (ECI – European Citizen Initiative) Minority Safe Pack. Pe data 3 aprilie a.c. Comisia Europeană a acceptat înregistrarea parțială a MSP, demers considerat a fi un mare succes de către UDMR și statul ungar. Minority SafePack este o inițiativă, organizată de FUEN – Uniunea Federativă a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities), organism umbrelă pentru alte 90 de organizații membre care militează pentru drepturile minorităților autohtone etnice din Europa.

Inițiatorii proiectului au susținut că adoptarea ansamblului propunerilor de acte juridice vizate ar reprezenta o îmbunătățire semnificativă a protecției minorităților în Uniune în diferite domenii precum utilizarea limbii minorităților, în audiovizual, dar și al politicilor regionale. Pentru ca acest proiect să poată fi discutat în Consiliul Europei, trebuie să se colecteze un milion de semnături din 7 state membre ale UE.

MSP este un subiect foarte puțin explorat în presa din România, având în vedere posibile repercusiuni pe care le poate avea asupra legislației naționale și a relației dintre comunitatea maghiară și română, pe teritoriul României.

Despre acest subiect dar și despre alte ”sensibilități” am vorbit cu președintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Szilagyi Zsolt:

MSP este un subiect foarte discutat printre politicienii care reprezintă comunitatea maghiară din Ardeal. PPMT se implică în acest proiect inițiat de UDMR, dat fiind faptul că sunteți oarecum adversari politici? Din punctul dumneavoastră de vedere, cum vedeți viitorul acestei initiative?

• Noi susținem strângerea de semnături deoarece este o inițiativă la nivel european care poate schimba ceva. Eu cred că, fiind conștient ce conține acest MSP, având în vedere legislația actuală din România, s-ar satisface ușor prevederile, cerințele acestei inițiative, doarece eu nu cred că atitudinea Bruxelles-ului se va schimba de la un moment la altul. Însă, daca tot vorbim de reforma UE, dacă tot vorbim de întărirea coeziunii interne a UE, trebuie să vorbim și de faptul că aproximativ 10% din populația UE aparține de o minoritate etnică sau națională. Problema lor poate fi abordată atât la nivel național, la nivelul statelor membre, dar și la nivelul UE. Ideal ar fi ca aceste două nivele să se combine într-un mod coerent. Acest MSP este de fapt după câteva decenii și o speranță pentru comunitățile naționale. Acele probleme, care nu s-a putut sau nu s-a dorit rezolvarea lor, poate primesc un impuls la nivel european. Avem nevoie de un milion de semnături din 7 state membre, după care CE va putea decide dacă dorește sau nu să inițieze ceva. De fapt este o speranță. Pentru pesimiști este un pai, pentru optimiști este marea șansă. Eu sunt între aceste două sperante.

Aveți țări preferate pentru strângerea de semnături?

• Bineînțeles că vor fi țările unde trăiesc minorități și au cerințe neîndeplinite. Bineînțeles, este greu de crezut, de exemplu, că din Grecia sau Franța se vor strange foarte multe semnături. Țările unde trăiesc maghiari, care au deja autonomie, sigur se vor implica. Această inițiativă nu prevede de fapt obligativitatea autonomiei, implementarea autonomiei în  statele membre. De fapt, este o inițiativă care propune guvernelor, ca în privința educației, culturii, a folosirii limbilor și a păstrării patrimoniului cultural, să progreseze. De altfel, recomandarile CE și unele recomandări ale Partidului European, arată în aceeași direcție. Mai mult, Consiliul Europei a și propus în rezoluția 1334/2003, ca acele autonomii care și-au dovedit viabilitatea, să fie implementate și în alte țări fiindcă, au și un rol de prevenire a conflictelor. Eu cred că în relația romano-maghiară dialogul trebuie să aibă loc, un dialog sincer, care nu ocolește problemele sensibile. Refuzul dialogului crează tensiuni. Dialogul  în sine este un exercitiu democratic. Acolo vom vedea dacă putem cădea de comun acord pe anumite probleme care sunt sensibile.

În perioada următoare vor fi două momente foarte importante: Centenarul Marii Uniri și apropiatul Centenar al Trianonului (2020 n.r.). Cum vedeți dvs că vor fi relațiile între reprezentanții maghiarilor și cei ai românilor?

• Fără doar și poate există un anumit potențial de conflict, deoarece experiența maghiarilor din ultimii 100 de ani nu este una pozitiva. Noi nu vrem să ajungem la soarta comunității germane care, din păcate, și asta e o tragedie comună, o pierdere pentru români și maghiari deopotrivă, este aproape pe cale de dispariție. O cultură, o comunitate de sute de ani care a trăit în Transilvania, în ultimii 50 de ani, practic, este pe cale de dispariție. Noi credem că suntem factori constitutivi ai statului român pentru că plătim impozite, respectăm legile, respectăm Constituția. Toate propunerile noastre care doresc schimbarea acestora sunt democratice, pașnice, vrem să trăim cu românii în pace și în relații de frate, chiar dacă istoria a produs momente și procese a căror interpretare este diferită. Maghiarii nu trebuie considerați ca un atentat permanent sau un pericol permanent pentru siguranța națională, ci dimpotrivă, te poti înțelege cu ei pentru a avea o țară mai confortabilă, mai bună, mai bogată, în care toți se simt bine. Noi, din cauza asta am trimis domnului președinte Klaus Iohannis o scrisoare în care am inițiat că dialogul trebuie să înceapă. Mulți pot să spună – domnule, avem dialog, maghiarii sunt în parlament, etc, dar maghiarii tot le ridică, au cauzat un discurs paralel. Eu cer președintelui și românilor să ne audă vocea, să stam la masă, să discutăm argument cu argument. Noi întotdeauna vom fi minoritari. Noi, întotdeauna vom putea fi învinși prin vot democratic. Și Centenarul de 100 de ani, prin acest dialog poate să ne unească, chiar dacă interpretările istorice sunt diferite. Pentru români e o mare bucurie, pentru noi este momentul în care am ajuns minoritari. Deci, sunt paralelisme care induce elita politică românească spre empatie. Intențiile noastre, propunerile noastre , comportamentul maghiarilor din România din ultimii 25 de ani, eu cred că a fost exemplară.

Anul viitor este an electoral în Ungaria. Implicarea Ungariei in comunitatea maghiara din Transilvania este foarte mare. Vreau să vă întreb dacă anul viitor fiind campanie electorală, credeți că se vor acutiza expresii sau atitudini ale politicienilor maghiari de genul celui care a fost de ”1 Decembrie” anul trecut, când ministrul afacerilor externe ale Ungariei a interzis diplomaților maghiari să participe la serbările organizare cu această ocazie?

• Eu nu cred. Ungaria a urmat exemplul României care la sfârșitul anilor 90 a asigurat cetățenilor din Moldova posibilitatea acordării cetățeniei românești. Ungaria a făcut acest lucru cu 10 ani mai târziu. Așa cum moldovenii votează în cazul în care sunt înregistrați în România, la fel și în Ungaria există posibilitatea să te înscrii pe listele electorale și să votezi prin corespondență. Eu nu cred că această campanie are interesul să acutizeze sau să radicalizeze discursul, când noi acuma avem un interes strategic – alianța maghiaro-română a țărilor, între țări. Fiindcă regiunea trebuie să se miște împreună, avem interesele noastre regionale. Atunci când Donald Trump vorbește despre regiunea noastră, despre acele 11 țări, care au o atenție specială din partea adminstrației americane, noi trebuie să fim conștienți că avem o șansă istorică, să rezolvam aceste dezbateri istorice și să sa facem  o alianță româno-maghiară, polonezii cu slovacii, etc. Această regiune, este o regiune fondată pe solidaritatea națiunilor și țărilor, chiar dacă istoria uneori ne desparte. Dar noi trebuie să fim conștienți că nimeni nu va rezolva problema româno-maghiară. Noi trebuie să rezolvăm acest lucru. Și eu, sincer, aștept o mai mare responsabilitate din partea elitelor politice din București.

Și de-o parte și de cealaltă?

• Și, și…corect!.

Lucian Ionescu