Comoara nedescoperită de la cetatea dacică din Covasna atrage zeci de mii de turiști

Duminică , în stațiunea Covasna are loc cea de-a doua ediție a ”Zilei Cetății zânelor”, eveniment care va oferi participanților să vadă cele mai noi descoperiri științifice făcute de muzeofrafi și arheologi din țară.

Printre acestea se numără așezările dacice din zona Castelului Corvinilor, cetatea dacică de la Ardeu, județul Hunedoara, precum și cetatea dacică din Covasna, ale cărei ziduri au ieșit întâmplător la lumină în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii din rădăcini.

De asemenea, organizatorii vor prezenta publicului și o expoziție cu obiecte descoperite recent în timpul lucrărilor arheologice efectuate în cetatea din Covasna.

”Activitățile din cadrul evenimentului vor avea loc în Poiana Zânelor din Voinești-Covasna, începând cu ora 11,00, parțial în aer liber, parțial în spații special amenajate, astfel încât rugăm publicul să vină pregătit corespunzător. Pentru excursia la Cetatea zânelor vă recomandăm să aveți încălțăminte potrivită pentru drumeții la munte”, a menționat președintelui Asociației culturale Cetatea Dacică-Valea Zânelor, Vlad Adrian Vicențiu, precizând că participarea publicului la acest eveniment este gratuită.

Potrivit specialiștilor, cetatea dacică din Covasna a fost ridicată în urmă cu aproape două mii de ani și este una dintre cele mai mari cetăți dacice din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de cinci ziduri fortificate înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

Cercetările la cetate au început în anul 1998 de o echipă coordonată de dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, aici fiind descoperit, printre altele, un templu dacic.

Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară.

“Da, se spune că în interiorul cetății ar fi o pivniță în care se găsește un tezaur foarte mare (…) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred că cea mai mare comoară sunt informațiile pe care, până la urmă, cetatea ni le dă, legate de modul de lucru la vremea respectivă. Cetatea a presupus un efort uriaș ca să fie ridicată (…), putem vorbi de un întreg munte tăiat și fortificat. (…) Nu știm dacă a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea să fie așa, dar nu avem nicio dovadă. Știm că Decebal s-a îndreptat către o cetate din Est, dar este greu de spus dacă a fost cetatea de la Covasna sau nu”, a spus Viorica Crișan.

Elena Jula