Cu 50 de milioane de euro am putea redobândi vaccinurile românești. Reabilitarea Institutului Cantacuzino

Luni, a avut loc o reuniune la care au participat reprezentanți de la 11 ministere, ministrul Sănătății, Florian Bodog, ministrul Educației, Liviu Pop, și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Motivul reuniunii a fost situația Institutului Cantacuzino.
Institutul Cantacuzino a fost unul dintre marii producători de imunologie din lume, dar acum se poate vorbi la trecut despre mai multe linii de producție. Dezastrul de la Cantacuzino a început în februarie 2010 atunci când Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât expirase standardul de bune practici de fabricaţie. Astfel, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate mai multe luni, iar autorităţile au fost nevoite se aducă vaccinuri de afară, mai scumpe. Pe 22 ianuarie 2015, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF iar în vara anului trecut instituţia a primit la rectificare 44,5 milioane de lei. Suma nu a fost nici așa suficientă, datorită cheltuielilor mult prea mari pentru a revigora producția de vaccinuri necesare pe piața medicală.
Începând din acest an, intenția este să se facă o microproducţie de teste, iar de la anul va începe producţia de vaccin antigripal după cinci ani de la întreruperea fabricaţiei. Potrivit lui Cristian Grasu, într-o primă etapă, până la sfârșitul anului, se va deschide la Institutul Cantacuzino o linie de fiolaj: ” Este vorba de un plan pe termen foarte scurt, legat de câteva măsuri de relansare în ceea ce privește crearea unui parteneriat cu Unifarm pentru comercializarea produselor pe care deja Institutul Cantacuzino le are în portofoliu și, de asemenea, sunt niște măsuri legate de un protocol de colaborare cu Antibiotice Iași. În perspectivă, se pune problema evaluării și punerii în funcțiune a unei linii de fiolaj, acesta este al doilea rând de măsuri, și producerea de fiole cu diverse substanțe pe această linie de fiolaj”.
Secretarul de stat a spus că nu s-au stabilit date exacte pentru începerea producției de vaccinuri dar, că se ia în calcul producția de vaccinuri BCG (antituberculoză) peste cel puțin doi ani, urmând cele antigripale.
“Se ia în calcul, pentru producția de BCG, o durată minimă de cel puțin doi ani. În ceea ce privește reluarea producției de vaccin antigripal, aceasta va fi ceva mai lungă. Practic, noi, acum, punem bazele planului de relansare a acestor producții, cel puțin pe aceste două direcții, urmând ca pe măsură ce înaintăm să venim cu informații mai precise”, a afirmat Cristian Grasu.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Sănătății l-a numit manager la Institutul ‘Cantacuzino’ pe profesorul Mircea Ioan Popa de la Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Carol Davila’ din București. Tot atunci, Bodog afirma că “în cel mai scurt timp” îi va prezenta șefului Executivului “un grafic de lucru” cu privire la Institutul Cantacuzino.
Noul manager al Institutului Cantacuzino, Mircea Ioan Popa, a precizat că încă nu sunt pregătiți pentru reluarea producției de vaccinuri, pentru că până acolo trebuiesc multe alte lucruri rezolvate. Potrivit lui Mircea Ioan Popa, se așteaptă discutarea și intrarea în vigoare a unei Hotărâri de Guvern pentru funcționarea Institutului Cantacuzino.
“După, vom putea aproba alte acte importante, precum regulamentul de organizare și funcționare, stat de funcții și toate lucrurile, care sunt necesare. Trebuie să avem un consiliu de administrație, pentru că sunt multe proiecte, care nu pot fi aprobate de către mine”, a susținut el.
Referitor la aparatura de la Cantacuzino, secretarul de stat Cristian Grasu a spus că unele linii sunt vechi, altele nu sunt atât de vechi, dar majoritatea au fost folosite puțin sau deloc în ultimii ani, drept urmare vor fi evaluate fiecare în parte și în funcție de aceste evaluări se va decide dacă este nevoie de o investiție și care este aceea.
Lucian Ionescu