România contestă proiectul Minority Safepack și cere anularea deciziei emise de Comisia Europeană la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg

Inițiativa Cetățenească Europeană ”Minority Safepack” (ICE) este motivul unei noi controverse între UDMR și clasa politică românească. Pentru a înțelege motivul acestei controverse trebuie să știm câteva lucruri referitoare la această situație. Inițiativa cetățenească este un proiect susținut de Federația Minoritaților Naționale din Europa (FUEN) și UDMR. În luna iulie 2013, Comisia Europenă, a refuzat să înregistreze această propunere înaintată  de doi cetățeni — Attila Dabis, din Budapesta, și Balázs-Árpád Izsák, cu domiciliul în Târgu-Mureș — prin care urmărea să definească regiuni ce pot beneficia de politica de coeziune a Uniunii fără a respecta frontierele administrative interne ale statelor membre.  Tribunalul de la Luxemburg a constatat că, în contextul politicii de coeziune a Uniunii, noțiunea ‘regiune’ trebuie definită cu respectarea situației politice, administrative și instituționale existente în statele membre și că, în consecință, Uniunea nu poate adopta un act care, precum cel propus în inițiativă, ar urmări să definească regiuni cu minoritate națională fără a ține cont de această situație.

Puși în fața acestei situații, UDMR, ca susținător al ICE, a contestat această decizie. Chiar și așa, Ungaria a găsit prin intermediul FUEN, instrumentul propice de a face lobby autonomist-separatist în zona cu cea mai mare comunitate maghiară din Europa, România. Acest fapt este evident, deoarece finanțarea proiectului este făcută de către Ungaria care alocă aproximativ 450.000 euro pe an. Dar pentru Budapesta pare să nu conteze acest lucru, atâta timp cât se foloseşte de acest instrument pentru a promova interesele statale în Uniunea Europeană sub masca unor iniţiative ale cetăţenilor, sperând că va reuşi forţarea impunerii unei autonomii teritoriale pe criterii etnice pentru maghiarii din aşa-zisul ţinut secuiesc şi, mai mult chiar, o recunoaştere oficială a unor structuri teritoriale definite etnic, superioare structurilor teritorial-administrative. De altfel, statul ungar şi-a asumat deschis implicarea în elaborarea iniţiativei civice europene şi promovarea ei, deşi instrumentul initiaţivei cetăţeneşti se adresează exclusiv cetăţenilor europeni şi nu statelor.

Pe data de 29 martie 2017, Comisia Europeană a acceptat  înregistrarea proiectului  ”Minority Safepack”, urmând ca inițiatorii să strângă un milion de semnături pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european. În perioada în care PSD se orientase către UDMR pentru a avea o mai bună stabilitate in Parlament, asta datorită agitației politice dinaintea înlăturării Guvernului Grindeanu, partidul de guvernământ ar fi dat asigurări UDMR-ului că nu se va atinge de ICE. După ce lucrurile s-au stabilizat, din punct de vedere politic, actualul guvern condus de Mihai Tudose a analizat și situația ICE ajungând la concluzia că aceasta nu aduce nimic bun viitorului României. În consecință România a făcut demersurile necesare pentru a da în judecată Comisia Europeană la Tribunalul European de la Luxemburg pentru a anula decizia din 29 martie 2017. Prin aceasta,autoritățile române au făcut un gest de normalitate, firesc, de bun-simț și într-un mod cât se poate de legal, Bucureștiul chemând în instanță Comisia Europeană pentru a demonstra că și-a depășit niște atribuții legale. Cum era de așteptat, UDMR a luat poziție împotriva coaliției de guvernare care a aprobat și inițiat memorandumul privind Minority Safepack.

Porcsalmi Balint, președintele executiv al UDMR a afirmat: „Diplomaţia românească a început să lucreze. A apărut în Jurnalul Oficial al UE acţiunea introdusă în 28 iunie 2017 de către România împotriva Comisiei Europene prin care se solicită Curţii Europene de Justiţie anularea deciziei CE de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack. Este un demers care lezează interesele a 50 de milioane de cetăţeni minoritari din Europa, inclusiv a comunităţii maghiare din România. Se pare că fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a semnat memorandumul prin care MAE a cerut atacarea în instanţă a Minority SafePack, dar nu ştim dacă a fost introdus în şedinţa de Guvern. Cerem explicaţii lui Grindeanu, să clarifice care au fost condiţiile legale prin care memorandumul a trecut prin Guvern”.

El a mai spus că UDMR a primit cu consternare demersul Guvernului, mai ales că, în discuţiile cu reprezentanţii Uniunii, Sorin Grindeanu ar fi dat asigurări că România nu va ataca iniţiativa respectivă.

”Vom avea întâlniri în perioada următoare cu partenerii politici, însă nu vom merge la Guvern cu mâna întinsă, cerând să-şi retragă iniţiativa. Vom avea discuţii politice cu coaliţia de guvernare PSD şi ALDE şi vrem să înţelegem cine a aprobat şi iniţiat memorandumul privind Minority SafePack”, a mai spus Porcsalmi.

Preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene(FUEN), Vincze Lorant, susţine că demersul României pe lângă Tribunalul Uniunii Europene de anulare a deciziei Comisiei Europene reprezintă un fapt singular la nivelul UE. ‘’România se autoizolează prin acest demers din moment ce Comisia a înregistrat documentul Minority Safepack. Niciun stat membru nu a dat în judecată Comisia Europeană şi mi se pare hilar că România porneşte un proces împotriva Comisiei Europene’’, a spus Vincze Lorant, adăugând că acţiunea României va duce la prăbuşirea mitului potrivit căruia ţara noastră este un model în ceea ce priveşte minorităţile naţionale. Desigur, Vincze Lorant are dreptate din punct de vedere al generozității României privind minoritățile, dar trebuie analizată cu justețe această situație. Cum în această primăvară înţelegerile şi lobby-ul unguresc de la nivelul Uniunii Europene le-au asigurat iniţiatorilor documentului Minority Safepack o mică victorie, autorităţile de la Bucureşti au fost nevoite să intervină din nou pentru a stopa ceea ce ar putea duce la încurajarea mişcărilor autonomiste în întreaga Europă.

Dacă ţările europene nu vor înţelege capcana întinsă de Budapesta prin FUEN şi nu vor opri acest demers supus deja procedurilor europene pentru a fi adoptat, nu e exclus ca aceste jocuri periculoase să arunce Europa în aer şi să ducă la dezmembrarea Uniunii.

Unul dintre pericolele generate de adoptarea unei astfel de inițiative este posibila legiferare a unor norme „suplimentare” de protecție a drepturilor minorităților naționale, în mai multe domenii printre care domeniul politicilor regionale, care poate genera pe termen lung decizii contrare prevederilor constituționale din statele membre UE, fapt care contravine suveranității statelor membre. În condițiile în care UE ar fi de acord cu luarea unor decizii prin care să se recunoască diferite forme de autonomie teritorială în statele membre, având la bază etnia, acest lucru va conduce către o Europă divizată care va servi doar intereselor statelor anti-UE.

Acest lucru s-a discutat încă de acum câțiva ani, la congresul FUEN desfășurat la Moscova,  în anul 2012,  discuțiile vizând inclusiv dezbaterea posibilităților de utilizare a proiectului de inițiativă cetățenească europeană pentru afirmarea drepturilor minoritarilor.

Victor Haralamb