În timp ce limba română este interzisă în multe țări europene, România deschide școli în limbile minorităților conlocuitoare

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a declarat, la un eveniment dedicat Zilei Limbii Române, că, în diaspora, sunt mulți copii români, care nu învață limba maternă. Ea a subliniat că în Italia, din peste 750.000 de elevi români, doar 12.000 fac ore de Limba română în școală.

„În diaspora lucrează aproximativ patru milioane de români, foarte mulți copii sunt acolo. Doar în Italia, peste 750.000 de copii români sunt înscriși în sistemul național de învățământ. Dintre aceștia, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale, reușesc doar între 8.000 și 12.000 de copii să aibă oră de Limba română pe săptămână, într-un sistem opțional sau datorită eforturilor miilor de voluntari, care sâmbăta sau duminica predau Limba română”, a declarat ministrul Românilor de Pretutindeni, Andreea Păstârnac.

Este bine de amintit că circa 300.000 de români/aromâni din Albania și cei 160.000 de români/aromâni/meglenoromâni din Macedonia nu beneficiază de învățământ în limba română, că cei 300.000 de români/vlahi din Serbia și cei peste 160.000 de români din Bulgaria nu au dreptul să învețe limba română în școală, iar în Ucraina, autoritățile fac presiuni uriașe pentru închiderea școlilor cu predare în limba română, 52 dintre ele fiind închise în ultimii ani.

Nici în Croația statul croat nu se grăbește să deschidă cursurile în istroromână pentru istroromânii care au mai rămas pe teritoriul său, dar nici pentru cei circa 30.000 de băieși românofoni.

În prezent deși în Grecia trăiesc circa doua milioane de români/aromâni autohtoni, Grecia interzice învățarea limbii române(dialectului aromân) în școală.

Emigrației recente (români din România plecați la muncă) statul grec i-a permis deschiderea câtorva clase în care se predau cursuri de limba română, condiția pusă însă de securitatea greacă fiind aceea ca etnici români/aromâni din Grecia să nu pună piciorul la aceste cursuri.

În acest context se impune a se cita părerea unui înalt diplomat american care într-o discuție neoficială spunea că “valoarea unei diplomații în zona central europeană și balcanică poate fi apreciată prin dreptutile pe care minoritățile statului respectiv le au în celelalte state…”

România, țara cea mai generoasă din Europa în ceea ce înseamnă limbile minorităților conlocuitoare

România are cele mai numeroase minorități în statele vecine și Balcani, minoritățile românești fiind însă cele mai oprimate și cu cele mai puține drepturi din regiune…De ce? Răspunsul poate fi cel sugerat de remarca diplomatului american…

Drepturile oferite de statul roman minorităților sunt de cele mai multe ori interpretate de acestea ca o obligație. În timp ce statele amintite dispun cum doresc de drepturile românilor, România este amenințată fără încetare cu sancțiuni europene în cazul în care nu face pe placul de nestăvilit al minorităților. Exemplul fără echivoc al minorității maghiare care pretinde chiar ca limba maghiară să devină a doua limbă oficială în statul român.

Comunitatea maghiară beneficiază de numeroase instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, precum şi de numeroase emisiuni dedicate minorităţii maghiare, la posturile publice de radio şi televiziune. Cu toate acestea partidele și organizațiile de etnie maghiară au făcut și fac necontenit rapoarte la Comisia Europeană și la toate forurile UE că drepturile lor ligvistice nu sunt respectate în România. Acest lucru este veșnic alimentat de Ungaria care susține aceste demersuri.

În intervenția sa de la sesiunea plenară a celei de-a 14-a Conferințe Permanente Ungare (MAERT), desfășurată la Budapesta, șeful Executivului ungar Viktor Orban, a spus, referindu-se la folosirea limbilor minorităților în România, că drepturile europene ale „comunităților noastre sunt puse sub semnul întrebării”.

Iar președintele UDMR Kelemen Hunor a precizat: ”că politicienii maghiari trebuie sa muncească pentru utilizarea neîngrăditaă a limbii materne, nu
doar ăn familie sau la școli, ci și în rezolvarea problemelor cotidiene – în instituții, spitale, chiar și la tribunal”

După 1989 a avut loc în România o adevărată explozie a mişcării romilor şi a limbii romani. Dacă la început puţini romi vorbeau limba romani, în prezent aceasta este standardizată, se studiază în şcoli şi la universităţi, este utilizată în cultură şi în mass media, ca şi celelalte limbi ale minorităţilor naţionale.

Limba romani se studiază în 41 din cele 42 de judeţe ale României, existând un număr de 420 – 460 de cadre didactice rome care asigură predarea limbii romani în şcoli.

Liceul „Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană.

Învăţământul cu predare în limba germană, cu o lungă tradiţie în România, este reprezentat de Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” şi Colegiul Pedagogic „Andrei Şaguna” din Sibiu, Liceul Teoretic „Johannes Honterus” din Braşov, Liceul Teoretic „Joseph Haltrich” din Sighişoara, cunoscut şi ca „Şcoala din Deal”, Liceul Teoretic „Stefan Ludwig Roth” din Mediaş, sau „Colegiul German Goethe” din Bucureşti – Şcoala germană.

Minoritatea germană are şi o publicaţie cotidiană – “Allgemeine Deutsche Zeitung”, care apare cu suplimente periodice în Braşov, Banat, Sibiu, Satu Mare şi Resiţa.

De asemenea, posturile naţionale de radio şi televiziune au secţii de limba germană care dedică emisiuni specifice acestei comunităţi.

Există şi două teatre care se adresează publicului de limbă germană, Teatrul German de Stat din Timişoara şi Teatrul Radu Stanca din Sibiu, Secţia Germană.

Învăţământul preuniversitar cu predare parţială în limba turcă se încadrează în sistemul de învăţământ naţional românesc, cuprinzând unităţi de învăţământ cu predare parţială în limba turcă la nivel preşcolar şi liceal. La cererea comunităţilor turcă şi tătară, începând cu anul 1990, în şcolile româneşti din judeţele Constanţa, Tulcea şi municipiul Bucureşti au fost înfiinţate grupe şi clase de studiu al limbii turce. Învăţământul universitar în limba turcă este asigurat în două universităţi: Universitatea Ovidius din Constanţa şi Universitatea Bucureşti (ca limbă modernă), secţiile de limba turcă – limba română şi limba turcă – limba engleză.

Limba de comunicare a minorităţii ruşilor-lipoveni din România este limba rusă maternă.

În România există circa 60 de şcoli unde se predă limba rusă maternă, mai ales în judeţele din estul ţării – Tulcea, Constanţa, Suceava, Iaşi, Brăila şi Botoşani.

Comunitatea ruşilor-lipoveni are alocate emisiuni ale posturilor naţionale de radio şi televiziune, şi beneficiază de apariţia ziarului lunar „Zorile” şi a revistei culturale „Kitej-grad.

Nicolae Popovici

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *