Astăzi se împlinesc 89 de ani de la înființarea primului post de radio în România

La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, se difuza în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: “Alo, alo, aici Radio Bucureşti”.

Iată că au trecut 89 de ani de când acest anunt deschidea o nouă eră în comunicare. Primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ca “Un suflet nou”. Fizicianul Dragomir Hurmuzescu a fost iniţiatorul mişcării radiofonice din România şi preşedintele ”Asociaţiei prietenilor radio-telefoniei”, un grup de entuziaşti prin efortul cărora a fost posibilă apariţia Radioului Naţional. Printre aceştia se număra şi poetul Tudor Arghezi, care, încă din 1927, scria articole despre naşterea emisiunilor radiofonice: Radiojurnal, Radioşcoala, Teatru radiofonic şi pleda pentru crearea unui post naţional, ”o radiofonie cu adevărat românească”.

Așa a început prima zi de emisie a radioului românesc. La început, Radio Bucureşti – cum era cunoscută Societatea – avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice.

„Radio România este mai mult decât un post de radio; este un fenomen”, declară preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Georgică Severin.

Cum este vorba despre începuturile primul post de radio ce a luat naștere în România, este bine de punctat câte ceva a  ceea ce a însemnat ”pentru prima oară”  în radioul românesc.

Margareta Marinescu a fost prima crainică, cea care îşi amintea cum, în faţa unui microfon de calibru mare, suspendat deasupra unei mese, a anunţat: “Atenţiune! Aici Radio Bucureşti pe 365 de metri lungime de undă”.

17 ianuarie 1929, crainica anunţa: „Aici, Radio Romania. Radio Bucureşti. Ascultaţi astăzi, în premieră, emisiunea „Ora Veselă.”

”Emisiunea, deşi se intitula „Ora Veselă”, nu dura mai mult de 10 – 15 minute şi era scrisă şi interpretată de cunoscutul actor Ion Manu. Prima cronică a fost monologul  în versuri “Limbă şi moravuri”.

Treptat au apărut şi primele emisiuni complexe: “Ora copiilor”, “Ora veselă”, “Ora femeilor”, “Cronica muzicală”, “Cronica dramatică”, “Poşta amatorilor”.

Numit director muzical, compozitorul Mihail Jora înfiinţează Orchestra Radiodifuziunii Române în 1928. Orchestra avea transmisiuni pe viu în fiecare zi. Se făceau repetiţii de două ore, cu muzică simfonică sau concerte de valsuri, iar emisiunea dura o oră.

Anii 30 au adus primele reportaje şi interviuri radiofonice, Radio Bucureşti prezenta zilnic un “Jurnal Vorbit” având sprijinul Agenţiei de ştiri Rador. El consta în ştiri de presă şi buletinul meteorologic.

Prin Legea de organizare şi funcţionare din 1936 Societatea de Difuziune Radiotelefonică devine Societatea Română de Radiodifuziune.

La sfârşitul anului 1941, sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, se înfiinţează Corul Radio, prima formaţie corală a radioului public. Corul de Copii Radio, înfiinţat în 1945, are o evoluţie spectaculoasă încă de la apariţia sa în peisajul muzical românesc.

La data de 8 octombrie 1939 se inaugura la Chişinău emisia postului Radio Basarabia, primul post regional al Radio România. Radio Basarabia a funcţionat doar 300 de zile. Postul a fost preluat de puterea sovietică, în iunie 1940, iar în 1941, odată cu retragerea Armatei Roşii din Basarabia, clădirea, emiţătorul şi antena au fost aruncate în aer. Angajaţii Radio Basarabia, rămaşi la Chişinău au fost executaţi de autorităţile de ocupaţie sovietice fiind consideraţi trădători. Din 1 decembrie 2011, Radio România a redeschis la Chişinău postul Radio Chişinău.

În prezent, Radio România este cea mai importantă instituţie media din ţară, prin numărul de ascultători,  prin campaniile în care se implică şi prin proiectele culturale de anvergură pe care le dezvoltă.

Astăzi, Orchestra de Cameră Radio celebrează Ziua Radioului printr-un concert-eveniment, sub bagheta dirijorului Radu Popa.

Elena Jula