Lituania, Letonia și Estonia construiesc garduri de sârmă ghimpată împotriva invaziei migranților veniți din Orientul Mijlociu și Asia

Statisticile oficiale prezintă faptul că în perioada 2015-1016 au intrat ilegal în Europa, aproximativ 1,5 milioane de migranți veniți din Orientul Mijlociu și Asia, mânați de sărăcie și război. ”Solidaritatea europeană” promovată de forurile UE au dus rapid, însă, la divizări între statele membre, iar aceasta a lăsat urme importante. Comisia Europeană a lansat în iunie procedura de infringement împotriva a trei țări din Europa Centrală și de Est — Ungaria, Polonia și Republica Cehă — pentru refuzul lor constant de a accepta un număr impus de migranți, al căror caracter obligatoriu a fost confirmat de justiția europeană.

Mai mult, Ungaria a construit un gard la granița cu Serbia și România pentru a opri valurile de migranți care se îndreptau spre centrul și nordul Europei.

Date fiind dificultățile privind cotele temporare, ideea unui mecanism permanent de repartizare pare abandonată. Comisia Europeană propune acum menținerea regulii privind responsabilitatea țării de sosire a migranților, însă cu un ”mecanism corector” în cazul unui aflux masiv. Însă negocierile dintre statele membre bat pasul pe loc de un an de zile.

Dar migranții au găsit și alte zone prin care să intre în Europa. Norvegia este traversată de tot mai mulți migranți , în pofida faptului că această frontieră este aproape de Cercul Polar. Și Finlanda, ce are o frontieră foarte lungă cu Rusia, de peste 1.300 de kilometri, a fost la rândul ei afectată de un val de migranți care au traversat teritoriul rus venind dinspre Orientul Mijlociu și Asia.

În schimb, Lituania, Letonia și Estonia se pare că aplică metoda Ungariei și-și construiesc garduri de sârmă ghimpată dotate cu echipamente video.

În Letonia s-au construit deja 137 de kilometri de gard la granița cu Rusia și urmează construirea a încă 120 de km pe sectorul de frontieră terestră cu Belarus. Până în anul 2020, Letonia vrea să termine această ultimă lucrare, partea dificilă fiind în porțiunea de 53 de km unde este frontieră naturală delimitată de râuri sau lacuri.

”Înainte se credea că migrația era doar o problemă a țărilor din sudul Europei, dar acum aceasta ne afectează și pe noi”, a declarat ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, referindu-se la numărul tot mai mare al migranților din Orientul Mijlociu și Asia care caută rute alternative pentru a ajunge în Europa Occidentală, inclusiv prin nordul continentului.

Frontiera Lituaniei cu enclava rusă Kaliningrad are o lungime de 266 de kilometri, dar gardul va fi ridicat pe un sector de numai 30 de kilometri. Însă frontiera sa cu Belarusul are 678 de kilometri, fapt ce ar face dificilă ridicarea unui gard pe toată această lungime. Costul total al construirii gardului este de aproximativ 10,5 milioane de euro.

”Un astfel de gard nu va opri tancurile sau militarii, dar va face mult mai dificilă trecerea ilegală a frontierei și dă populației noastre o anumită liniște și senzația de securitate”, a explicat ministrul lituanian de interne, Eimutis Misiunas.

Cât despre Estonia, aceasta a decis de mult timp să ridice un gard de sârmă ghimpată de-a lungul celor 90 de kilometri ai frontierei sale terestre cu Rusia, însă construcția avansează lent și înregistrează întârzieri față de planul inițial ce prevedea terminarea gardului anul acesta, noul termen estimat fiind acum anul 2020. Gardul cu sârmă ghimpată, înalt de 2,5 metri, va fi instalat la frontiera ruso-estoniană, cu excepția zonelor de mlaștină. Construcția sa va demara în 2018. Gardul “va constitui unul din elementele unui dispozitiv tehnic de supraveghere, asigurând 24 de ore din 24 protecția frontierei Estoniei și a spațiului Schengen” începând din 2019, a spus purtătorul de cuvânt la Ministerului de Interne,  Toomas Viks.

Despre toate acestea, un consilier din cadrul președinției ruse, Bogdan Bezpalko,  a descris gardurile deja ridicate și care se vor ridica de cele trei state baltice drept ”complet nenecesare”. ”Ar fi fost mai bine să cheltuiască banii pe altceva”, a mai spus reprezentantul Kremlinului, susținând în plus că respectivele garduri ”sunt parte a unui plan de război psihologic împotriva Rusiei”, negând scopul declarat de cele trei state pentru construirea gardurilor de sârmă ghimpată.

Lucian Ionescu