Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor: “Centenarul Unirii ar trebui să fie o perioadă în care majoritatea română să accepte ceea ce cere minoritatea maghiară”

La şedinţa organizaţiilor de femei ale UDMR, care s-a desfăşurat sâmbătă la Palatul Culturii din Târgu Mures, preşedintele Kelemen Hunor a ţinut să facă, câteva declaraţii referitoare la apropiatul Centenar al Marii Uniri, dar şi despre probleme legate de priorităţile Uniunii.

Amintim că în urmă cu câteva zile, Consiliul de onoare al Ordinului Naţional „Steaua României” a decis să propună preşedintelui Klaus Iohannis retragerea distincţiei “Steaua României” în grad de comandor liderului UDMR Kelemen Hunor, motivul fiind declaraţii ale acestuia cu privire la Ziua Naţională, precum şi alte declaraţii antiromâneşti.

Aşadar, în acest context, Kelemen Hunor a făcut referire la apropiatul Centenar, dar şi la faptul că el consideră cererile Uniunii ca fiind legitime, iar singura cale de urmat ar fi ca majoritatea românească să dea curs doleanţelor ei.

”O majoritate care are încredere în sine nu trebuie să se teamă niciodată de o minoritate anume, nu trebuie să creadă că ceea ce solicită membrii comunităţii maghiare nu va afecta în niciun fel societatea românească. Noi ne exprimăm motivele temerii noastre, dar şi românii trebuie să ne spună de ce se tem ei, de ce ne consideră o comunitate de neîncredere, un risc pentru securitatea naţională”, a spus liderul UDMR, precizând totodată că niciodată nu a vorbit despre tema Centenarului cu intenţia de a jigni sau de a insulta majoritatea, iar Centenarul Unirii ar trebui să fie o perioadă în care majoritatea română să accepte  ceea ce cere minoritatea maghiară, şi anume respectarea promisiunilor din Rezoluţia de la Alba Iulia.

De asemenea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că iniţiatorii Minority SafePack sunt aproape de a finaliza strângerea celor 250.000 de semnături din România. Această iniţiativă cetăţeneasă îşi propune să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone din Europa.

Uniunea Democrată Maghiară din România şi Uniunea Federativă a Naționalităților Europene (FUEN), care au iniţiat Minority SafePack, şi-au propus să adune, în decurs de un an de zile, un milion de semnături din mai multe state europene pentru susţinerea drepturilor minorităţilor, dintre care 250.000 de semnături din România.

“Suntem foarte aproape de a obţine acest număr (…) pentru această iniţiativă, ca protecţia minorităţilor etnice să aibă o normă legislativă comună în fiecare stat membru european. (…) Nici dacă avem un milion de semnături nu va fi uşor. Nu promitem că, gata, s-a rezolvat cu un milion de semnături. Vor fi foarte multe dezbateri, vor fi decizii şi avem încredere că, la fel cum am putut să introducem problema minorităţilor etnice, la fel putem să găsim parteneri care cred că cei 50 de milioane de oameni ce sunt parte a unei minorităţi lingvistice, etnice sau religioase sunt nişte comunităţi atât de puternice fără de care stabilitatea, prosperitatea şi viitorul Europei nu pot fi închipuite. (…) Dacă 50 de milioane de oameni ar forma împreună un stat separat, atunci ar reprezenta una dintre cele mai mari ţări din Europa. Când ne gândim la minorităţile locale, atunci să vă gândiţi la un stat cu 50 de milioane de oameni şi atunci o să vedeţi că o să aveţi o idee diferită”, a declarat Kelemen Hunor.

Minority SafePack îşi propune să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual şi alte instrumente media, sprijin regional (de stat).

Totodată, preşedintele UDMR a făcut declaraţii şi despre poziţia acestei formaţiuni politice vizavi de faptul că de un an de când este la guvernare, “Guvernul nu a făcut nimic pentru a restabili statul de drept, pentru separarea puterilor, a creat chiar mai multe conflicte şi a generat neînţelegeri atunci când a încercat să abordeze aceste probleme”

”Astăzi, toată lumea vorbeşte despre statul de drept şi separarea puterilor în stat, dar am sentimentul că toţi înţeleg altceva prin această sintagmă. Când vorbim despre statul de drept şi separarea puterilor în stat, ne gândim la respectarea legilor, pentru că nu se poate vorbi despre acest fenomen până când nu sunt respectate legile. Nimeni nu este sancţionat, nu este considerat responsabil pentru faptul că Legea Educaţiei nu a fost nici până acum respectată, că procesul de retrocedare a bunurilor confiscate de comunişti a fost blocat. Iar România refuză, în continuare, să ia în considerare decizia Curţii Constituţionale privind cele peste 50 de decizii despre modificările Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”, a mai arătat preşedintele UDMR.

Lucian Ionescu