Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost adoptată de deputați în forma propusă de inițiator

După 13 ore de dezbateri în care au fost incluse și momentele de scandal, deputații au adoptat pe articole, mult controversata Lege 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

“La articolul 96, care vizează răspunderea magistraților, a fost adoptată formula în care, atunci când se constată rea-credință sau gravă neglijență iar statul plătește despăgubiri, statul trebuie să se îndrepte apoi împotriva magistratului care cu rea-credință și gravă neglijență a produs acea eroare. Deci, din cele trei forme care existau ‘statul se poate’, așa cum era reglementat, sau ‘statul are dreptul’, formularea care a fost astăzi adoptată, cu majoritate de voturi, este ‘statul se îndreaptă’. Mai pe scurt, de aici încolo, atunci când legea va fi promulgată, atunci când statul va fi obligat la despăgubiri de către un cetățean, statul este obligat să se îndrepte împotriva magistratului, judecător sau procuror, care cu rea-credință sau gravă neglijență a produs acea eroare”, a explicat Florin Iordache,  președintele Comisiei parlamentare speciale privind legile justiției.

Potrivit lui Florin Iordache, după intrarea acestei legi în vigoare,  ”magistratul care cu rea-credință sau gravă neglijență a greșit va plăti”, în sensul că statul se îndreaptă cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, și nu cel prejudiciat.

“Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice”, a precizat președintele Comisiei parlamentare.

Printre cele mai importante modificări adoptate de Comisia parlamentară specială privind legile justiției se numără aceea că șeful statului nu poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Un alt articol al acestui proiect prevede că membrii familiilor aflați în întreținerea judecătorilor și procurorilor vor beneficia de asistență medicală gratuită.

Parlamentarii au mai decis că judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare și beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptățite.

Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat.

Lucian Ionescu