Posibil dialog româno-rus pe tema tezaurului românesc

Problema tezaurului român de la Moscova a constituit, alături de problema denunţării, de către Rusia, a Pactului Ribbentrop-Molotov, unul dintre punctele “sensibile” în cadrul negocierilor româno-ruse privind încheierea Tratatului de bază bilateral.

Vorbind punctual despre „Tezaurul românesc”, acesta  a fost transmis în Rusia în două etape: la 12 și 14 decembrie 1916 – în 17 vagoane cuprinzând 1738 lăzi, cu un conținut în valoare de 314 580 456 lei și 84 de bani și 93,4 tone de aur.  Acestor lăzi li s-au adăugat altele două cu bijuteriile Reginei Maria, toate în valoare de 7 milioane de lei. În zilele de 23-27 iulie 1917 (deja după revoluția din februarie), a fost trimis la al doilea eșalon cu părți ale Tezaurului României: 24 de vagoane, bunurile având o valoare de inventar de 7,5 miliarde de lei. Sub paza unei unități de cazaci, trenul a ajuns cu bine la Moscova, la 3 august 1917.

Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterile Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național. După mulți ani, o parte din tezaur a fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.

După 1989 au fost căteva încercări eșuate de a pune la masa discuțiilor diplomatice, problema tezaurul românesc nerecuperat de țara noastră de la ruși. În 2001 ministrul de externe al Federației Ruse, Evgheni Primakov, la acea vreme a afirmat: “Domnule, să uităm trecutul. E un trecut… S-a întâmplat înainte de Marea Revoluţie din Octombrie. Au trecut două războaie de atunci, s-a schimbat regimul, au fost atâtea crize. Să uităm…”.

Se pare, însă, că problema tezaurului a revenit în actualitate, existând o oarecare disponibilitate de dialog la nivel diplomatic între România și Rusia.

Miercuri, 28 martie 2018, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că tezaurul naţional al României, trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial, va constitui tema unei întâlniri, aflate în pregătire, între istorici români şi ruşi.

“Anul acesta pregătim, să vedem dacă se va şi finaliza, o întâlnire a comisiei de istorici care discută şi problema tezaurului României. (…) Noi ne-am pregătit, sperăm să aibă loc, vom vedea ce va fi în condiţiile actuale. (…) Există un dialog, lucru care este foarte important, pentru că până nu demult, practic, nu aveam niciun fel de dialog, era o respingere (…) a oricărei idei de a discuta despre tezaur. Faptul că a început un dialog este un lucru pozitiv. Ceea ce încercăm la nivelul comisiilor de istorici este ca, analizând pe documente comune, să vedem care sunt probele, dovezile şi care este magnitudinea acestui tezaur românesc de la Moscova”, a afirmat Meleşcanu.

La întîlnirea preconizată, Teodor Meleșcanu este pregătit să prezinte membrilor comisiei documente justificative ale componenței tezaurului românesc.

“Deci, pe lângă acest tezaur, noi mai avem foarte multe bunuri, bijuterii ale oamenilor importanţi din Guvernul României care erau evacuaţi la Iaşi, familii boiereşti. În primul rând, avem elemente potrivit cărora bijuteriile Reginei Maria au fost, de asemenea, trimise. Avem foarte multe alte familii care au reclamat că au trimis bunuri foarte importante la Moscova în trenul care a plecat din Iaşi. Şi, în fine, în al treilea rând avem şi foarte multe lucruri de cult, bisericeşti şi mai ales lucrări istorice. Este vorba de cărţi foarte rare care au fost şi ele puse pentru a fi adăpostite, în condiţiile în care ne aflam în Primul Război Mondial. (…) Deci, discuţiile între istorici sunt menite să clarifice aceste aspecte, să vedem în ce măsură există documente şi, pe baza acestor documente, după aceea, să putem să începem un dialog în legătură cu restituirea tezaurului”, a explicat ministrul de Externe.

Lucian Ionescu