ÎCCJ cere președintelui Klaus Iohannis să aprobe cererea începerii urmăririi penale a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman în dosarul ”Revoluției din 1989”

Foto: stareapresei.ro

În motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție dată pe data de 26 august 2016 se arăta că cercetările din dosarul Revoluţiei au fost reluate pentru că ancheta iniţială în acest caz a fost făcută „superficial”, fără a fi analizate probele existente, iar urmărirea penală din 2004 a întrerupt prescripţia pentru toţi participanţii la fapte. Procurorii care anchetat acest dosar au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.
După doi ani de la reluarea cercetărilor procurorul general Augustin Lazăr a transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat preşedintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituţionale şi legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev.de art.439 alin.(1) lit.a, g, i şi k Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, faţă de: Iliescu Ion, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989; Roman Petre, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr.1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989; Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Solicitarea procurorului general se întemeiază pe prevederile constituţionale şi legale (art. 109 alin. 2 din Constituţia României, respectiv art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999), precum şi pe decizia Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, se menţionează în comunicat.
Procurorul militar Marian Lazăr declara, într-o conferinţă de presă, că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri.
“Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite. Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave. În legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii, şi imitatoare privind desantul de paraşutare. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu”, a declarat procurorul Augustin Lazăr.
Deocamdată, singurul care a reacționat la aflarea veștii despre decizia ÎCCJ, a fost Petre Roman care s-a arătat revoltat susținând că nu el a fost implicat în genocidul acelor zile din decembrie 1989, fiind de fapt o victimă și face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.
„Nu am fost înștiințat în niciun fel și această cerere de urmărire penală mă găsește în situația de a fi pur și simplu revoltat. Sunt uluit de această chestiune. Era să-mi pierd viața la baricadă. Nu am avut niciun fel de implicare, de niciun fel, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în zilele acelea. Am fost chiar în situația de a fi țintă a focurilor de armă. (…) Această cerere de urmărire penală o găsesc pur și simplu absurdă”, a spus Petre Roman la un post de televiziune.
“Sunt cel puţin uluit de această chestiune. Ce implicaţie puteam să am eu, cine eram eu ca să dau vreun ordin în acel moment? În fond, ceea ce s-a întâmplat în acele zile, ceea ce s-au numit terorişti, dar mai ales ceea ce s-a îmtâmplat la baricade. Eram, puteam să-mi pierd viaţa la baricadă. În fond, 39 dintre camarazi au fost ucişi. Atunci asupra noastră au tras unităţi ale Armatei. Ulterior, s-a vorbit din nou despre acest fapt, că au fost unităţi ale Armatei. În ce fel puteam eu să influenţez Armata? N-aveam nicio calitate de nicio natură. E uluitor, e pur şi simplu absurd. Adică în ce fel se puteau manipula atâta vreme cât nu aveam nici cea mai mică capacitate de a influenţa Armata? De ce nu se face nicio referire în această cerere la cei care conduceau, care aveau frâiele Armatei în acel moment? Eu nu înţeleg absolut nimic din chestia asta şi sunt pur şi simplu cu desăvârşire revoltat faţă de această chestiune”, a mai afirmat fostul premier.
Lucian Ionescu