România în PERICOL de a fi izolată de marile state ale lumii. 12 țări fac apel la România să ia în serios AVERTIZARILE

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat pe 18 iunie, într-o ședință cu program prelungit, modificările controversate aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de procedură penală.

Noul act normativ conţine prevederi care ar putea afecta dosarele lui Liviu Dragnea sau care au legătură cu el: Tel Drum, Belina, Angajările fictive (în care liderul PSD a primit 3 ani şi jumătate de detenţie efectivă), ba chiar şi dosarul Referendumul (în care Dragnea a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare).

Legea conţine mai multe prevederi care schimbă regulile de administrare a probelor şi care vor îngreuna sau face chiar imposibile anchetele penale, după cum a arătat DNA într-o analiză privind impactul schimbărilor legislative.

La rândul său, DIICOT a avertizat că una dintre modificările la Codul de Procedură Penală ar duce la închiderea a 4.770 de dosare. ”Pentru DIICOT, principala afectare e închiderea intempestivă a 4.770 de dosare ca urmare a dispoziției potrivit căreia dosarele în care după un an nu a fost începută urmărirea penală in personam vor trebui închise, clasate”, a declarat marți Daniel Horodniceanu, șeful DIICOT, despre impactul modificării Codului de Procedură Penală.

Ambasadorii din 12 state şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la modul în care coaliţia PSD-ALDE doreşte schimbarea Codului Penal.
Ambasada Statelor Unite ale Americii a transmis, ieri, o declaraţie comună prin care cele 12 state – SUA, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia – fac apel la România să ia în considerare “potenţialul impact negativ al amendamentelor la legislaţia penală”.
Comunicatul integral:

”Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice pași înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor. Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia”.

Documentul este contestat de senatorul PSD Şerban Nicolae, care susţine că actul nu reprezintă poziţia oficială a guvernelor din cele 12 ţări semnatare şi că în Constituţia României nu este prevăzută procedura de consultare a ambasadelor în momentul legiferării interne.
Şerban Nicolae a spus: “Nu-mi aduc aminte să fi fost o şedinţă a guvernului american prezidată de preşedintele Donald Trump care să ia în discuţie o asemenea chestiune, care să transmită un punct de vedere oficial în numele SUA. (…) Nu există niciun fel de atribuţii, m-am uitat încă o dată în Constituţie” .
Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat referitor la declaraţia celor 12 ambasadori, în care arată că procesul de amendare a legislaţiei în domeniul penal reprezintă un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituţie.
În documentul dat publicităţii de MAE, se spune: “Etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice şi a dialogului cu cetăţenii. Reiterăm că procesul de amendare este în curs de derulare, aceste legi urmând a intra în vigoare numai după adoptarea acestora de către Parlament şi respectiv pro-mulgarea de către Preşedintele României”.
Ministerul susţine că întărirea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei fac parte dintre priorităţile asumate prin programul de guvernare 2018-2020.

Președintele Klaus Iohannis a criticat modificarea Codului de Procedură Penală, spunând că ”PSD nu doar că încearcă să amputeze puterile președintelui, ci și puterile justiției, ceea ce e foarte foarte grav. Vedem acum ceva nemaintâlnit. Majoritatea PSD votează legi pentru șeful lor, legi cu dedicație pentru Dragnea, ceea ce e pur și simplu indamisibil. Evident că voi folosi prerogativele constituționale pentru a solicita o îmbunătățire a acestui text. O să scriu fie Curții Constituționale, fie Parlamentului… Pot

Statele aliate ale României au criticat anul trecut și OUG 13, dar și modificările aduse legilor Justiției. În februarie 2017,  șase țări – SUA, Franţa, Germania, Canada, Belgia şi Olanda au criticat OUG privind justiţia şi au cerut retragerea ei, atrăgând atenția că aceasta contravine normelor statului de drept şi subminează poziţia României.

În decembrie 2017, șapte state membre ale Uniunii Europene (Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Olanda şi Suedia) au solicitat coaliţiei PSD – ALDE să evite orice acţiune care ar putea slăbi independenţa justiţiei şi să ceară avizul Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei

Lucian Ionescu