S-a prăbușit cea mai frumoasă cascadă din România. Scandal de proporții la Romsilva

Cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița s-a prăbușit luni, în jurul orei 18;00.

Romsilva a postat imagini noi, care surprind exact momentul prăbușirii unei bucăți din cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase din Europa și un obiectiv turistic major din Banat. Regia s-a folosit de imagini pentru a răspunde acuzațiilor lansate de un activist de mediu, care susține că eroziunea ar fi fost accelerată de amenajările făcute pentru o păstrăvărie din apropiere. 

Mircea Jumanca, activist pentru protecția mediului și ghid de turism, a declarat că fenomenele care au dus la prăbușirea Cascadei Bigăr ar fi fost accelerate de devierea cursului de apă către o păstrăvărie. Jumaca a precizat că fisurile în corpul cascadei au început să fie vizibile încă de acum 2 ani.

În replică, regia Romsilva, ceea care administrează zona, susține că acuzațiile sunt false și că nu există nicio legătură între amenjarea cursului de apă și prăbușirea cascadei.

„Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci nu aceasta este cauza prăbușirii cascadei. Așa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului”, a transmis Romsilva pe pagina de Facebook.

Reacția lui Ștefan Marincea

Directorul Institutului român de geologie, Ștefan Marincea, susține că este posibil ca amenajarea făcută de Romsilva pentru a alimenta cu apă o păstavărie să fi generat, în timp, procesele care au dus la prăbușirea unei bucăți din Cascada Bigăr.

Specialistul a oferit explicații care contrazic poziția exprimată de Regia Pădurilor, potrivit căreia ar fi FALSE orice ipoteze privind rolul factorului uman în distrugerea monumentului natural. Și șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a afirmat că a trimis o echipa în zonă și că o anchetă este în derulare.

Directorul Institutului român de geologie, Ștefan Marincea, a contrazis argumentația din comunicatul Romsilva, care transmite că nu se poate face NICIO legătură între prăbușirea peretelui calcaros și amenajarea cursului de apă pentru păstrăvărie.

„Romsilva explica efectul, nu si cauza. Am observat încă din anii trecuți acele fisuri și, în mod normal, greutatea rocii va acționa pe acele fisuri naturale, dar asta în condițiile în care nu se depune acel liant natural care în timp le “lipește”.

Reducerea concentrației de ioni de bicarbonat de calciu in apă, având ca efect reducerea depunerii de calcar, putea avea mai multe cauze: scăderea pronunțată a temperaturii sau o intervenție antropică în amonte, care este clar contrară convențiilor internaționale pe care România le-a semnat. 

Deci dacă s-a autorizat devierea pârâului Bigăr pentru o păstrăvărie, s-a diluat clar concentrația  ionilor de bicarbonat, care n-au mai sedimentat acele fisuri și, în mod natural, acelea au lucrat în timp”, a declarat Marincea.

Potrivit profesorului in geologie, argumentul Romsilva că nu s-a mai intervenit în nicun fel asupra amenajării făcute în a doua jumătate a anii \”80 nu dovedește că n-ar exista nicio legătură cu procesul de degradare. Din aceeași perioadă, afirmă el, Institul de Geologie n-a mai făcut măsurători ale concentrației de ioni de calcar în apă, deci este posibil ca efectul de degradare să fi început chiar de atunci.

„În mod normal, trebuiau inițiate acțiuni de conservare, de monitorizare constantă a pH-ului apei, mai ales că acele fisuri erau foarte evidente. Acest lucru nu s-a întâmplat din motive legate de modul nostru de acțiune. Astfel de monumente ar trebui să aibă fișă de obiectiv, așa se face peste tot în lume”, a mai explicat directorul Institutului român de geologie, Ștefan Marincea.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *