Politicienii maghiari nu renunță la autonomia Ținutului Secuiesc. Declarația deputatului Zoltán Zakariás. „Acum va fi a treia oară”

Uniunea Maghiară din Transilvania (EMSZ) va prezenta din nou legislativului de la Bucureşti proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc .

Potrivit deputatului UDMR, Zakarias Zoltan,ales din partea  Aliantei Maghiarilor din Transilvania se va prezenta parlamentului din nou statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Referitor la statutul care prevede autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, acesta s-a votat în Parlamentul de la Bucureşti mai întâi în 2004, iar apoi în 2012, de data aceasta fiind vorba de un proiect modificat. În toate cazurile documentele au fost respinse fără o dezbatere şi fără un vot de susţinere din partea unui parlamentar român.

În urma ședinței grupului de lucru al forumului maghiarilor din Bazinul Carpatic/KMKF, care a avut loc în Ungaria, la data de 10.06.2021, Zoltán Zakariás a anunțat, că nu renunță la prezentarea proiectului în Parlamentul României.

„Această ședință a grupului pentru unități administrativ teritoriale regionale, ca să zic așa, a fost anul trecut. Din cauza pandemiei nu s-a făcut, anul ăsta este…când va fi următoarea ședință, nu știu. Este o ședință regulată, în care toți reprezentanții organizațiilor politice care au reprezentanți în statele din bazinul carpatic, își trimit reprezentanții acolo și discută despre stadiul din fiecare țară a vectorilor comunității, a instituționalizării unor autonomii sau chestiile astea. Noi am zis că o să introducem în mod normal, legal, o să înregistrăm la Parlament acest proiect de lege”, a afirmat deputatul.

Anul trecut, în luna aprilie 2020, preşedintele PSD Harghita, Romeo Ţepeş-Focşa a afirmat: „Proiectul de lege pentru Autonomia Ţinutului Secuiesc, adoptat tacit în Camera Deputaţilor, este total neconstituţional. A primit avize negative de la ‘Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale’ şi de la ‘Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului’, de aceea consider că cele două comisii, prin preşedinţii lor, trebuiau să urmărească şi să amendeze public acest atentat la adresa suveranităţii statului român.

Această scăpare de procedură, extrem de gravă, nu poate fi justificată de epidemie sau izolare. De aceea, Senatul este dator să repare această gravă greşeală. România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, a precizat, într-un comunicat de presă, Romeo Ţepeş-Focşa.

Camera Deputaţilor a adoptat tacit proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, acesta urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional.

Ca urmare a faptului că termenul de dezbatere şi vot a fost depăşit în Camera Deputaţilor, iar acest for a constatat adoptarea tacită a proiectului în şedinţa din 23 aprilie 2020, propunerea legislativă a trecut în forma depusă de iniţiatori – deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan. Raportul Comisiei pentru administraţie a fost de respingere.

Proiectul prevede ca „Ţinutul Secuiesc” să devină regiune autonomă cu personalitate juridică

„A avut o opinie din partea Consiliului Legislativ de neconstituționalitate, dar proiectul a fost depus, până acum, de două ori în Parlamentul României, care l-a respins. Acum va fi a treia oară. Acum, o să vedem cum și ce modificăm, ca să mai scoatem din argumentele care s-au adus. Intenția noastră este să se facă o dezbatere. Aste e cel mai important. Până acum, nici la nivelul comisiilor nu s-a ajuns să se facă o dezbatere. Asta este. Noi suntem de partea discuțiilor. Noi credem că se poate discuta, și în limitele bunei intenții și a bunului simț și al legii, noi suntem întotdeauna dispuși să discutăm despre orice”, a spus pentru transparentnews.ro, Zoltán Zakariás.

De asemenea, deputatul maghiar a mai spus, că proiectul va fi depus, în toamna acestui an, după reluarea activității parlamentare.

Astfel, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare ca judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş să constituie o regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român.

În proiect sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.

Care este legătura cu Guvernul Tăriceanu

„Este pe proiectul de lege privind statutul minorităților care este cuprins în programul de guvernare. Ce e în programul de guvernare, coaliția și-a asumat că o să introducă acest proiect de lege.

Care va fi acest proiect de lege, nu se știe, pentru că există înregistrat la Camera Deputaților încă din 2005. Pe atunci, Guvernul Tăriceanu a introdus…deci, a fost inițiatorul unui proiect de lege privind minoritățile naționale, care a trecut atunci de Senat și este la Comisii…la Camera Deputaților de atunci.

Că va fi acela modificat, că va fi altul, asta nu s-a decis, dar este asumat de către coaliție că o să se introducă o lege a minorităților naționale. Despre acest lucru este vorba”, a conchis deputatul UDMR, Zoltán Zakariás.

Lucian Ionescu