Tradiții și obiceiuri la români de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie

Tradiția spune că Sfântul Dumitru este patronul păstorilor și garantul soroacelor. Totodată, sărbătoarea Sfântului Dumitru este asociată cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului.

În ziua Sfântului Dumitru se împarte vase cu mâncare, iar femeile merg la biserică și dau poamnă pentru sufletele celor decedați.

În Dobrogea, se obișnuiește ca în ziua Sf Dumitru, flăcăii să se adune și să pornească prin sat cântând din fluiere și cavale, între ei se află și un fecior îmbrăcat ca o cadâncă, astfel capătă bacșișuri. Obiceiul se mai numește și “datina Saiegiilor”.

La sărbătoarea Sfântului Dumitru, se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.

În tradiția populară se mai spune că cine va respecta sărbătoarea Sf Dumitru, va fi ferit de boli sau lovituri.

La Sâmedru, se zice din bătrâni, că oamenii morți (în morminte) se fac muroni, vârcolaci, strigoni și, ieșind din pământ, nepăciuiesc pe cei vii, relatează sursa citată.

Se mai crede că așa cum e ziua de Sf Dumitru, așa va fi toată iarna, din punct de vedere meteorologic.

Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi bună, iar dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele.

În noaptea de Sf Dumitru, ciobanii pândesc unde dorm oile și, dacă dimineața se va scula întâi o oaie albă și va pleca în jos, iarna va fi grea; dacă se va scula o oaie neagră și va pleca în sus, iarna va fi ușoară.

În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *