Cea mai veche clădire de teatru din România a fost vândută ungurilor. Care este legătura cu marele poet român Mihai Eminescu

În timp ce românii uită să-și păstreze clădirile istorice, ungurii își pun planul în aplicare de a pune mâna pe cele mai importante clădiri și terenuri care sunt parte din istoria de veacuri a țări noastre.

La mijlocul lunii trecute Teatrul Hirschl, Crucea Albă și Castelul Mocsonyi au ajuns achiziții ale guvernului maghiar în România.

Numeroși istorici locali afirmă că Teatrul Hirschl din Arad ar fi primul edificiu „din piatră” din țară.

La Teatrul Hirschl, Eminescu a avut prima slujbă

Jakob Hirschl, care l-a construit, a fost un comerciant din Viena, stabilit în Arad în 1787, și care și-a ridicat locuința în locul a ceea ce a fost probabil Casa Milici – deja cunoscută pentru găzduirea spectacolelor de teatru ale trupelor ambulante.

Până la ridicarea noii clădiri a teatrului (1874), pe scena lui s-au perindat mai toţi marii artişti ai vremii. Aici a avut loc prima întâlnire (1868) a marelui Eminescu cu fondatorul Revistei Familia, Iosif Vulcan, pe când junele poet se afla la Arad, în calitate de sufleur al reprezentaţiilor teatrale conduse de Matei Millo. 

La data de 1 august 1868, trupa de teatru a marelui Mihail Pascaly a susținut primul spectacol la Arad, la Teatrul Hirschl, cunoscut mai bine arădenilor sub denumirea de Teatrul Vechi. Marele Mihai Eminescu, extrem de tânăr pe atunci, făcea și el parte din trupă, având rolul de sufleur.

Trupa marelui Pascaly a susţinut 7 spectacole la Arad, la Teatrul Hirschl, în perioada 1-27 august 1868.

Clădirea teatrului a fost voit lăsată să se degradeze pentru a fi „salvată” de unguri

Noul proprietar este nimeni alta decât firma Manevi Pro Transilvania – cunoscută deja ca fiind un intermediar pentru Fundația și Societatea pe Acțiuni a Guvernului Ungariei, care are ca scop (declarat) conservarea imobilelor istorice din fostul imperiu.

Monumentul istoric, cunoscut arădenilor ca Teatrul Vechi, imobilul monument istoric de pe Gh. Lazăr a fost cumpărat cu suma modică de doar 200.000 euro.

 Firma Manevi Pro Transilvania SRL a fost proaspăt înființată, chiar anul acesta în aprilie, având ca fondatoare pe nimeni alta decât pe fundația MANEVI Zártkörű Részvénytársaság, fundația controlată de Guvernul maghiar (în frunte cu Viktor Orban).

Guvernul ungar și-a propus consolidarea unei fundații care să conserve clădirile istorice cu semnificație pentru Ungaria, fiind vizată nu doar România, ci și Slovacia, Croația sau Slovenia. Este vorba despre Fundația pentru conservarea patrimoniului construit din Europa Centrală, iar cele două companii care au rolul de a sprijini acest demers guvernamental și de a-l pune în practică sunt Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási. Alături de acestea, se poate remarca și un efort susținut al fundațiilor finanțate de Ungaria în același scop: achiziția de clădiri de patrimoniu, care devin centre de educație și cultură pentru etnicii maghiari din România.

Proiect „uitat” în sertarul primăriei

O încercare de a salva clădirea Teatrului s-a conturat la finalul anilor ’90, când Popovici, alături de alți câțiva oameni cheie din mediul cultural arădean (Florin Didilescu, Șerban Gubovici, Onisim Colta), a reușit să realizeze un plan de dezvoltare a unui Centru Cultural, care să cuprindă atât Teatrul, cât și Casa Hirschl.

Planul includea un proiect de reabilitare realizat de arh. Șerban Gubovici, care propunea funcționarea celor două construcții ca un tot unitar, acoperind curtea interioară a casei, astfel creând un spațiu larg de primire, care leagă accesul din Piața Avram Iancu de cel de pe Str. Gheorghe Lazăr. Casa și Teatrul Hirschl aveau potențialul de a se alipi și de a renaște împreună, sub forma Centrului Cultural.

Din cauza procesului pentru stabilirea proprietății teatrului între Consiliul Județean Arad și Primărie (1998-2007) și a noilor priorități ale orașului (din care centrul cultural a fost exclus), propunerea arhitectului Gubovici a rămas un proiect de sertar.

Oamenii de cultură trag un semnal de alarmă

Unii și-au manifestat regretul că autoritățile române nu au fost în stare să preia clădirea și să o valorifice, în timp ce alții își puneau speranța că măcar așa, fiind preluată de unguri, clădirea va avea șanse să nu ajungă moloz, fiind deja într-o stare avansată de degradare.

În cadrul unei scrisori deschise către consilierii municipali ai Aradului, scriitorul și omul de cultură Gheorghe Schwartz precizează: „După cum se știe, la începutul anului 2021, un grup de inițiativă din societatea civilă a început o campanie de conștientizare a oficialilor arădeni în legătură cu situația Teatrului Vechi, jalon important al devenirii culturale locale, dar și naționale.

După ce, de peste o jumătate de veac, clădirea din centrul urbei a fost lăsată de izbeliște, a apărut, pe surse, știrea cum că ar exista intenția de a se ridica un bloc pe acel spațiu, iar proiectul tehnic ar fi fost deja pregătit. Fiind vorba despre un monument istoric, neputându-se intra în construcție cu buldozerul, a apărut pericolul să fie ajutată clădirea să se prăbușească singură.

În urma demersului societății civile, au avut loc mai multe întâlniri cu decizionarii. În Consiliul Municipal, toți consilierii au cerut cumpărarea imobilului, dar întrucât consilierii liberali nu s-au prezentat, nu a existat niciodată numărul de voturi necesar.

 În schimb, Dl. Primar a dat asigurări că este de partea solicitării arădenilor și că există instrumentele necesare ca Teatrul Vechi să redevină pentru ce a fost ctitorit cu peste două sute de ani în urmă de către Iakob Hirschl.

Totuși, toate structurile menite să sprijine tradițiile și cultura și-au declinat dreptul de preemențiune. Asta după ce Primăria n-a fost interesată de clădire nici câtă vreme aceasta a fost oferită gratis. Ipoteza că Teatrul Vechi va fi lăsat să se dărâme a devenit tot mai plauzibilă.

Cât de serioase au fost asigurările edilului – inclusiv în ieșirile publice – o dovedește discuția organizată la 22 octombrie în Sala Ferdinand, unde din nou toți cei prezenți au fost încurajați să ceară revenirea la normalitate. Surpriză: edificiul fusese deja vândut cu patru zile în urmă unui ONG maghiar!

Trebuie să recunosc acum că în felul acesta Teatrul Hirschl va fi mai degrabă renovat decât dacă am fi reușit să-l revedem în patrimoniul local, unde era de așteptat ca licitațiile, contestațiile, din nou licitațiile și din nou contestațiile ar fi dat timp clădirii să se prăbușească.

Da, acum s-a ajuns la momentul când Teatrul Vechi are șanse reale de a deveni un important centru de cultură. Dar, așa cum a fost gândit de Iakob Hirschl, drept un dar pentru toată comunitatea arădeană, indiferent de etnie, este nevoie de un protocol între noii proprietari și Primărie de a se asigura acest deziderat. Cum pentru acest scop s-au pronunțat reprezentanții tuturor partidelor în luările lor de cuvânt, rugăm să fie pus pe ordinea de zi a Consiliului Municipal acest protocol.

Domnul Primar are prilejul de a dovedi că este greșită percepția generală că, în pofida asigurărilor date de dânsul, n-a avut nicio clipă intenția de a salva Teatrul Vechi.

Domnul Primar a afirmat chiar și într-o conferință de presă că dispune de instrumentele legale prin care să poată monitoriza activitatea clădirii restaurate în folosul culturii arădenilor, care și-au arătat susținerea proiectului nostru prin mii de semnături.

Nu vrem să fim în situația de a ne putea uita doar din partea cealaltă a străzii la Teatrul Vechi, primul teatru clădit pe teritoriul actual al României“.

O situație asemănătoare este ce-a a Hotelului Dacia din Satu Mare, rămas în paragină. Aceeași firmă ungurească este interesată să o „salveze” pentru un preț de nimic, desigur cu „ajutorul” primăriei care, recent a decis să supra-impoziteze proprietatea.

Lucian Ionescu