Unde se duc sumele generoase alocate de Guvern pentru minorități? Cine le împarte și cine verifică cum sunt cheltuite? INVESTIGAȚIE în EXCLUSIVITATE

La începutul acestui an, mai precis în luna mai, conducerea Departamentului pentru Relații Interetnice, din subordinea Guvernului României, era întrebată, în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public (544/2001), dacă există o evidență a modului în care sunt cheltuiți banii dați de DRI organizațiilor minorităților naționale, proveniți de la contribuabilii de toate etniile din România.

La această întrebare, DRI a dat un răspuns evaziv, susținând că modul de repartizare și de utilizare a sumelor este menționat în anexele unui act de lege (literele a) și b), așa cum sunt ele menționate, birocratic, în anexa 3/13/02 la bugetul Secretariatului General al Guvernului, aprobat prin legea nr 5/2020, aprobat prin HG 138/2020) și ar fi disponibil pe site-ul dri.gov.ro, la capitolul Consiliul Minorităților Naționale/Monitorizare. Foarte important, DRI ne-a transmis faptul instituția nu este răspunzătoare cum cheltuie organizațiile reprezentative banii. Iar dacă ne gândim că șefa DRI, Lacziko Eniko, este membră marcantă a UDMR, lucrurile încep să se limpezească.

Căutând, am observat că, în anul 2020, pe lângă suma cea mai mare, de 32 de milioane de lei, următoarea, de peste 21 de milioane de lei, este alocată către Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”. Dar și tuturor celorlalte structuri ale minorităților li s-au acordat sume importante de bani, un exemplu aleatoriu fiind suma de peste 5,7 milioane de lei, alocată Uniunii Elene din România.

Am vrut să aflăm și noi cum sunt cheltuiți banii, așa că am mers să vedem, în primul rând, să vedem cum arată sediile din Capitală ale structurilor de reprezentare ale acestor minorități.

DRI se face că nu vede cum se cheltuie banii și toată lumea e mulțumită.

Nu mai puțin de 100 de milioane de euro au primit asociaţiile etnice aparţinând minorităţilor naţionale în ultimii patru ani de la bugetul de stat, potrivit datelor publice de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice. În total sunt 17 asociații, reprezentate în Parlament de deputați, plus UDMR.

Secretariatul General al Guvernului alocă lunar sau trimestrial sumele destinate sprijinirii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Aceste fonduri trebuie folosite pentru: cheltuieli cu editarea, tipărirea și distribuția de cărți, publicații, precum și manuale școlare; cheltuieli pentru organizarea/participarea la întruniri ale membrilor, conform statutului, și alte asemenea manifestări, organizate în țară și în străinătate, sau cheltuieli materiale pentru funcționarea sediilor organizațiilor și sucursalelor/filialelor acestora, ale centrelor culturale și comunitare, pentru lucrări de întreținere și reparații ale imobilelor aferente, pentru asigurarea securității și pazei acestora, precum și cheltuieli conexe de expertiză și audit.

Statul român susține cu generozitate toate aceste organizații, în funcție de ponderea lor numerică. Generozitatea este atât de mare, încât UDMR a renunțat la subvenția de la buget, la care ar fi îndreptățită potrivit statutului de partid parlamentar, în favoarea finanțării mult mai consistente primite de la Departamentul pentru Relații Interetnice.

Partida Romilor „Pro Europa”

Este de remarcat și situația Partidei Romilor „Pro Europa”, care a primit de la statul român suma de 21.053.000 de lei, în anul 2020.

Uniunea Armenilor din Romania

„Noi, ca minoritate avem dreptul să ne cumpărăm pe teritoriul țării, sedii în funcție de sucursalele pe care le avem. În decursul timpului, am achiziționat astfel de sedii, pentru buna desfășurare a activității acestor sucursale. De fapt, sunt două categorii. Cele achiziționate, care aparțin Uniunii Armenilor din România, și sedii închiriate.

Noi primim în fiecare an de la DRI, de fapt de la Secretariatul General al Guvernului, care este ordonatorul de credite, (fonduri) ca să ne desfășurăm activitățile culturale și, în cazul în care avem nevoie, să cumpărăm și să facem cheltuieli pentru aceste lucruri. În acest domeniu, avem voie să facem și achiziții de sedii.

Nu am avut o sumă care să fie destinată în mod special acestui lucru. Este o sumă generală trimisă către noi, ca noi să ne putem desfășura activitatea. În suma asta regăsim și ziare, și cărți, pe care le facem, o grămadă de lucruri cu care noi facem această activitate”, a spus un reprezentant al UAR în exclusivitate pentru transparentnews.ro.

Profit mare pe banii statului. Uniunea Elenă din România

În anul 2020, Curtea de Conturi a efectuat o misiune de audit de conformitate la nivelul organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

În urma controalelor efectuate s-a constatat că Uniunea Elenilor din România, organizație reprezentată parlamentar, a investit în titluri de plasament pe piața financiară trei milioane de lei, primiți de la bugetul de stat, deși legea nu îi permite acest lucru. Organizația care îi reprezintă pe grecii din România a reușit să facă profit de aproape 500.000 de lei.

„Utilizarea de fonduri provenind din finanțarea acordată de la bugetul de stat, destinată sprijinirii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, în sumă de 3.000 mii (trei milioane – n.r.) de lei, pentru desfășurarea unor activități economice reprezentând investiții financiare în titluri de plasament pe piața financiară. Activitățile economice sunt incompatibile cu scopul și obiectivele prevăzute în actele de înființare ale entității verificate. Mai mult, investițiile în titluri de plasament la fonduri de investiții sunt operațiuni speculative care comportă anumite riscuri, în lipsa garanțiilor bancare sau de stat, acestea neputând fi asimilate unor depozite bancare”, se arată în raportul întocmit de Curtea de Conturi.

În timpul misiunii de audit, entitatea auditată a făcut dovada răscumpărării titlurilor de plasament și virarea sumei de 3.486 mii (3.486.000 – n.r.) de lei, din care 3.000 mii (3.000.000 – n.r.) de lei, suma învestită, iar 486 mii lei, profitul obținut, în contul de depozit bancar deschis la BCR. Cu toate că au fost obținute venituri în sumă de 483 mii lei, prin utilizarea fondurilor primite de la bugetul de stat în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, „s-ar fi putut genera pierderi”, arăta Curtea de Conturi.

Pe lângă toată această tristă lipsă de responsabilitate, ne putem, cu toată dreptatea, întreba cine se mai preocupă de oropsita latură a promovării multiculturalismului și apropierii?

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *